De ce rămânem blocați într-o relație cu o persoană pasiv-agresivă?
Unii oameni sunt atrași de persoanele cu comportament pasiv-agresiv din cauza unor mecanisme compensatorii prin care încearcă să rezolve probleme nerezolvate din trecut.
O persoană cu un puternic instinct matern sau patern va fi atrasă de fragilitatea și nesiguranța partenerului pasiv-agresiv și disponibilitatea acestuia de a fi îngrijit și protejat. Această nevoie de a proteja și ajuta pe cineva poate duce la o relație dezechilibrată, în care unul dintre parteneri preia rolul de părinte, iar celălalt pe cel de copil. În acest caz, partenerul protector funcționează după premisa „ am nevoie să aibă nevoie de mine”.
Persoanele care doresc să evite responsabilitățile unei relații pot fi atrase de pasiv-agresivi, deoarece aceștia par la început foarte relaxați și nepreocupați, iar fațeta calmă și delăsătoare a personalității pasiv-agresive poate părea ideală. Această iluzie de libertate și independență este adesea ceea ce atrage inițial, dar se poate transforma rapid într-o capcană, deoarece persoana pasiv-agresivă va începe să ceară protecție și grijă specială, inversând dinamica relației.
Dacă te regăsești în oricare dintre aceste tipare de comportament, este important să devii conștient de vulnerabilitățile tale și să îți reevaluezi atitudinea în relații. Nu ai nevoie de un partener care să adopte rolul de copil și nici să te alături cuiva doar din cauza slăbiciunilor sale. Este important să construiești relații echilibrate, bazate pe respect reciproc și pe capacitatea ambilor parteneri de a-și asuma responsabilități.
Relațiile pasiv-agresive pot părea atrăgătoare la început, dar pe termen lung aduc mai multă suferință și frustrare. Protejează-te recunoscând semnele și setând limite clare. În cele din urmă, meriți să fii cu cineva care contribuie în mod pozitiv la relație.
Cum putem gestiona o astfel de relație?
Persoanele pasiv-agresive pot fi imprevizibile. Uneori sunt foarte apropiate și afectuoase, alteori distante și reci. Acest ciclu constant de apropiere și respingere creează incertitudine și frustrare. Uneori, partenerul te poate considera intruziv și manipulativ, iar alteori te va vedea ca pe cineva care îl acceptă și îl îngrijește. Această dualitate face dificilă menținerea unei relații stabile și sănătoase.
În fața acestui peisaj emoțional, oamenii adoptă de obicei două strategii: fie își asumă rolul de protector al partenerului pasiv-agresiv, fie impun limite stricte. Să analizăm ambele strategii și consecințele lor.
Asumarea rolului de protector și acceptarea ambivalenței
Pentru a adopta această strategie, trebuie să îți asumi rolul de protector al partenerului și să îți dedici viața satisfacerii nevoilor acestuia, chiar dacă știi că nu vei reuși niciodată să-l mulțumești pe deplin. Comportamentele reprezentative pentru această atitudine includ:
- acceptarea partenerului exact așa cum este, fără a încerca să-l schimbi;
- concentrarea asupra aspectelor pozitive și ignorarea celor negative;
- adaptarea la pasivitatea partenerului și coborârea standardelor personale pentru a le potrivi cu ale lui;
- disponibilitatea de a face orice compromis ori sacrificiu fără a aștepta nimic în schimb;
- oferirea tuturor explicațiilor solicitate de partener;
- disponibilitatea constantă pentru nevoile și cererile partenerului;
- recunoașterea faptului că agresivitatea mascată este principalul mod de exprimare al partenerului.
Această poziție supusă are un cost inevitabil: puterea ta interioară se va epuiza treptat. În timp, vei dori să vezi că partenerul tău se maturizează și devine mai previzibil, dar aceste așteptări vor rămâne nerealizate și vor genera frustrare și disconfort interior.
Impunerea unor limite stricte
Cei care aleg această strategie refuză să fie manipulați și cer o soluție pentru conflictele și problemele existente. Deși această abordare pare să construiască o relație onestă, bazată pe egalitate, va provoca inițial o reacție negativă din partea partenerului pasiv-agresiv, care își va intensifica comportamentele dificile și tacticile perturbatoare. Comportamentele care definesc această atitudine includ:
- evitarea cheltuirii energiei încercând să-l convingi pe partener de lucruri evidente;
- neîncredințarea partenerului activități pe care nu le poate duce la capăt singur;
- ignorarea provocărilor pasiv-agresive și refuzul de a răspunde la tacticile subversive;
- determinarea partenerului să accepte terapia pentru a-și modifica comportamentul disfuncțional;
- acționarea cu calm și onestitate, fără a cădea în capcana atitudinilor indirecte și sabotoare;
- tratarea partenerului ca pe un adult, fără a-ți asuma tu vina pentru greșelile lui.
Dacă vrei să te eliberezi de vina inutilă și să eviți controlul partenerului pasiv-agresiv, trebuie să acționezi cu fermitate și să îți păstrezi demnitatea.
Partenerii persoanelor pasiv-agresive ajung să sufere deoarece trăiesc constant într-un conflict care nu este al lor, nu pot conta pe partener când au nevoie și primesc o iubire plină de resentimente.
Persoanele pasiv-agresive sunt prinse între dorința de libertate și nevoia de protecție, ceea ce face extrem de dificilă ajungerea la un consens. Este ca și cum ar trăi la extreme – odată te privesc ca pe un călău, odată ca pe un salvator.
În momentele în care simt că libertatea le este amenințată, te vor vedea ca pe un tiran care încearcă să le controleze viața. Orice încercare de a le ghida sau de a le impune reguli va fi întâmpinată cu rezistență și ostilitate. Acest lucru duce la tensiuni și conflicte în relație, deoarece partenerul se simte neînțeles și respins.
În momentele de vulnerabilitate, când au nevoie de protecție și sprijin, te vor vedea ca pe un erou care le poate salva. Vor căuta afecțiunea și validarea ta, iar în aceste momente, relația poate părea armonioasă și plină de iubire. Cu toate acestea, această percepție este temporară și se schimbă rapid odată ce se simt din nou amenințați.
Acest conflict intern constant face extrem de dificilă ajungerea la un consens sau menținerea unei relații stabile. Partenerul unei persoane pasiv-agresive se confruntă cu o provocare continuă de a naviga între aceste extreme, încercând să găsească un echilibru. Este ca și cum ar merge pe o frânghie subțire, încercând să nu cadă în niciuna dintre extreme.
Pentru a gestiona o relație cu o persoană pasiv-agresivă, este important să înțelegi această dualitate și să ai răbdare, să setezi limite clare și să încurajezi comunicarea deschisă. Ajutorul unui psihoterapeut poate fi de mare folos în aceste situații, oferind îndrumare și suport pentru a naviga prin complexitățile unei astfel de relații.
Decizia de a rămâne sau nu într-o relație cu o persoană pasiv-agresivă este dificilă. Este important să înțelegi că schimbarea necesită ajutor profesional și efort din partea ambilor parteneri. Dacă te afli într-o astfel de relație, protejează-ți sănătatea mentală și emoțională și ia deciziile care sunt cele mai bune pentru tine. În cele din urmă, tu decizi.
Dr. Ursula Sandner