Gaslighting-ul la locul de muncă
În context profesional, gaslighting-ul poate fi practicat de colegi, manageri sau subordonați și poate ducea la crearea unui mediu de muncă ostil, unde angajații se simt adesea marginalizați sau nedreptățiți, fiind atenți să-și calculeze fiecare mișcare și ajungând să-și pună la îndoială abilitățile și competența. Exemple de gaslighting la locul de muncă pot fi următoarele:
- celălalt își asumă meritele pentru munca ta – în loc să îți recunoască contribuția, colegul sau șeful tău își va asuma meritele pentru munca ta, scoțându-se pe sine în evidență;
- colegul/șeful te va învinovăți pentru eșecul unui proiect, fără să-și asume partea lui de responsabilitate;
- desconsiderarea și minimalizarea calităților și abilităților tale – „degeaba îți explic, oricum nu ai cum să înțelegi”, „mai bine s-ar ocupa X de acest proiect, tu sigur nu te-ai descurca”;
- sabotajul – sabotajul poate lua diferite forme, precum: celălalt îți spune că îți va trimite un document esențial pentru un proiect, însă „uită” să facă acest lucru; șeful tău „omite” să te anunțe că trebuie să fii prezent la o ședință, iar apoi îți reproșează absența și te critică pentru faptul că nu îți faci îndatoririle; celălalt se oferă să te ajute, însă ajunge mai mult să te încurce pentru că nu se ocupă de lucrurile de care a zis că se va ocupa, ba chiar te minte că aproape a terminat sarcinile și că să mai aștepți puțin;
- omiterea unor informații esențiale – celălalt omite să îți transmită informații esențiale, așteptând parcă să-i citești gândurile sau să știi de dinainte ce ai de făcut, iar dacă întrebi ce nu îți este clar, ești acuzat că ești incompetent sau neștiutor;
- atitudine defensivă – dacă un coleg încalcă anumite limite sau face ceva greșit, iar tu îl confrunți, va deveni defensiv și se va supăra, în loc de a încerca să înțeleagă ce anume a greșit și ce este nevoie să rectifice, acuzându-te pe tine de rele intenții sau că ai ceva împotriva lui;
- standarde duble – șeful tău poate insista ca voi să respectați anumite reguli pe care el însuși nu le respectă. De exemplu, poate spune cât de important este să munciți din greu ca o echipă și să rămâneți peste program, în condițiile în care el/ea pleacă mai devreme de cele mai multe ori. Dacă îl confrunți, va nega și îți va spune că încerci să fugi de responsabilități, că nu vrei să-ți faci treaba și că nu ar trebui să te iei de alții în condițiile acestea;
- oferirea de evaluări negative în mod nejustificat – neoferind niciun fel de argument sau mințind privind calitatea muncii/serviciilor;
- înverșunarea colegilor unii împotriva celorlalți – persoana manipulatoare va bârfi și va împrăștia zvonuri pentru a crea ostilități între colegi sau pentru a le strica imaginea.
În astfel de situații, este de preferat să folosești o comunicare scrisă. De exemplu, chiar dacă a avut loc o comunicare verbală în care ați împărtășit idei referitor la cum ar trebui să faceți un proiect, comunicarea oficială este de preferat să fie în scris pentru a avea, astfel, dovada propriei contribuții. Dacă vei fi acuzat că nu ai făcut ceva, când tu de fapt ai făcut, vei putea avea dovada acelui lucru.
Un alt lucru pe care îl poți face este să confrunți persoana care spune lucruri neadevărate despre tine sau care încearcă să te facă să crezi altceva decât știi tu că s-a întâmplat. Să îi spui într-o manieră politicoasă, dar fermă, ce gândești și ce vei face tu dacă va continua să îți încalce limitele și că ceri să fii tratat cu profesionalism și respect. Să păstrezi tu lucrurile la un nivel profesional și să nu permiți să se devieze de la subiect ori să se aducă în discuții chestiuni personale cu care ar putea încerca să te atace.
Dacă este o problemă care nu se poate rezolva în ciuda faptului că ai abordat și ai discutat în mod direct cu persoana în cauză, iar comportamentul problematic continuă, vorbește cu un superior ierarhic, cu departamentul HR sau cu oricare altă persoană responsabilă care te poate ajuta. Ia în calcul și ce alte opțiuni ai, de pildă, transferul la un alt departament sau alte oportunități de angajare dacă problema nu este soluționată nici în acest mod.
Gaslighting-ul în relațiile de prietenie
Prietenia se construiește pe încredere, reciprocitate și respect reciproc, însă există și prietenii unilaterale, care par mai degrabă competiții mascate sau lupte de putere, în care unul dintre ei se folosește de celălalt, nu ține cont de sentimentele și nevoile acestuia și încearcă să-l manipuleze în interes propriu. Alteori tu evoluezi, iar prietenul tău se teme că nu va reuși să țină pasul cu tine și că te va pierde, astfel încât încearcă să îți împiedice evoluția prin diferite metode. Exemple de gaslighting în relațiile de prietenie pot fi următoarele:
- celălalt îți invalidează sentimentele – prietenul tău/prietena ta îți spune deseori: „nu ai de ce să te simți așa”, „nu știu de ce exagerezi atât, sunt mulți alții cărora le merge mult mai rău decât ție”, „nu simți asta cu adevărat”. „tot tu te superi?”, „de ce te-ai enervat, nu mai știi de glumă?” etc. Nu ține cont de ceea ce simți și nu îți validează trăirile, dar face frecvent comentarii legate de faptul că nu reacționezi sau nu te comporți adecvat, că exagerezi, că interpretezi greșit lucrurile. Te face să te simți prost / vinovat / rușinat dacă îți exprimi nemulțumirile sau dacă încerci să îi reamintești anumite limite personale;
Inscrie-te acum și primești cadou eBook-ul "Iubire, relații și viață. Reflecții"
- se preface interesat de tine și de viața ta și pretinde că îți poartă de grijă – cel care pretinde că îți este prieten, însă, de fapt, te invidiază și vrea să îți pună bețe-n roate, se poate preface preocupat de tine, spunându-ți lucruri de genul: „mă îngrijorează faptul că... ești atât de pierdut în ultima perioadă / ai început să uiți lucruri / ai devenit paranoic”, dar scopul lui este să te facă să te îndoiești de tine și să devii, astfel, mult mai ușor de manipulat;
- profită de contextul „prieteniei” voastre și încearcă să îți seducă partenerul, dar dacă începi să suspectezi ceva sau îl/o confrunți în mod direct, neagă totul, se victimizează sau se preface rănit - „cum poți să crezi așa ceva despre mine?”, te acuză că ești prea gelos sau paranoic, spune că el/ea nu a făcut absolut nimic, ci că partenerul/partenera ta este cel care îi face avansuri ș.a.m.d;
- îți vorbește de rău ceilalți prieteni - îi acuză de lucruri neadevărate, insinuează diverse lucruri pentru a sădi îndoiala în mintea ta, spune minciuni și împrăștie zvonuri și bârfe pentru a vă întoarce unii împotriva celorlalți;
- te minte în față în mod repetat – chiar dacă îl prinzi cu minciuna și ai inclusiv dovezi, nu recunoaște acest lucru, ci continuă să te mintă și mai mult pentru a-și acoperi minciuna inițială. Îți poate spune lucruri de genul: „nu mint, ci îți aduci tu aminte greșit”, „se presupune că ar trebui să ai încredere în mine, sunt prietenul tău cel mai bun”, „crezi un străin în loc să mă crezi pe mine?”;
- „uită” în mod convenabil momentele și situațiile în care te-a rănit ori ți-a greșit – cu toții facem greșeli sau îi rănim pe alții fără să vrem, însă în loc să-și asume responsabilitatea pentru greșeala sa, să îți ceară iertare/scuze, să încerce să o repare ori să-și modifice comportamentul, prietenul/prietena ta te va face să crezi că acel lucru nu s-a întâmplat niciodată, că ți s-a părut ție, că ai interpretat greșit. Îți poate spune lucruri precum: „nu am greșit cu nimic”, „inventezi, nu s-a întâmplat așa”, „de ce numai eu trebuie să îmi cer întotdeauna iertare, tu n-ai greșit cu nimic?”, „ești prea sensibil”;
- te critică mereu, pretinzând că îți vrea binele - un prieten adevărat nu va căuta să îți spună numai ce vrei tu să auzi, pentru a rămâne în grațiile tale, ci îți va spune și lucruri mai puțin plăcute, însă adevărate, cu riscul de a te supăra pe el. Pe de altă parte, un „prieten” manipulator te va critica în mod constant, va fi acid și răutăcios și îți va scoate în evidență defectele sau chiar îți va inventa defecte pentru a te face să te simți prost în propria piele. Atunci, când celălalt este prea critic, poți crede că este sincer și că îți spune ceea ce spune pentru binele tău, însă fii foarte atent la felul în care te simți – nu ar trebui să te simți rușinat sau „defect”, ca și cum ar fi ceva în neregulă cu tine în mod fundamental. Feedback-ul unui prieten adevărat te ajută să deschizi ochii și să fii sincer cu tine însuți pentru a face anumite schimbări ulterior, dacă simți să le faci, însă nu te face să te simți rău cu propria persoană, rușinat sau vinovat;
- dă vina pe tine pentru propriile probleme – chiar dacă nu ai avut nimic de-a face cu situația respectivă, prietenul manipulator va găsi o manieră prin care să te scoată pe tine vinovat: „dacă ai fi/n-ai fi spus/făcut X lucru, nici eu nu aș fi spus/făcut Y lucru” sau „dacă mi-ai fi împrumutat bani, nu m-aș mai fi aflat în situația respectivă”. Cumva te face să crezi că ești responsabil de bunăstarea lui, de acțiunile lui și că tot responsabilitatea ta este să-l scoți din problemele în care singur a intrat. Tu nu ești responsabil pentru viața nimănui, cum nici nu poți pretinde ca altcineva să-și asume responsabilitatea pentru viața și bunăstarea ta, iar sentimentul de îndreptățire pe care îl avem în relațiile noastre de prietenie provine atât din imaturitatea, cât și din egoismul nostru;
- te vorbește de rău pe la spate – ajungi să afli tot felul de lucruri despre tine, multe dintre ele fiind chiar neadevărate și descoperi că cel care a împrăștiat aceste bârfe este chiar prietenul/prietena ta. Una dintre tehnicile de gaslighting este să discreditezi pe cineva și să încerci să-i strici imaginea, inventând tot felul de lucruri și împrăștiind zvonuri și bârfe.
Dacă te afli în situația în care începi să vezi că un prieten obișnuiește să manifeste astfel de atitudini și comportamente, distanțează-te și observă-l mai bine. Este posibil să ți se pară greu de crezut, să ai îndoieli ori să-ți fie teamă că, dacă îți schimbi comportamentul față de acea persoană, și ceilalți prieteni din grup vor avea de suferit, deoarece dinamica se va schimba. Verifică informațiile pe care ți le spune și păstrează-ți o anumită doză de îndoială, adică nu mai crede pe cuvânt tot ce spune, mai ales dacă ai observat că vorbele sale au stârnit de multe ori conflicte între membrii grupului. Nu te angaja în bârfe alături de el/ea și nu accepta să-i vorbească de rău pe alții. De asemenea, evită să transmiți mesaje altora prin intermediul lui.
Propune-i prietenului tău să aveți o discuție în care să îi spui cum te simți tu în această relație, ce anume te deranjează, să-i spui cum te fac să te simți anumite comportamente de-ale lui, ce ți-ai dori să se schimbe și ce vei face dacă nu reușiți să ajungeți la o înțelegere. Ascultă ce are de spus celălalt și încearcă să înțelegi de ce s-a comportat așa cum s-a comportat și dacă există disponibilitate de schimbare.
Prietenia presupune respect, reciprocitate, onestitate, sprijin reciproc, iar o persoană care încearcă să te manipuleze pentru a-și urmări propriile interese, care nu ține cont de sentimentele și de nevoile tale, care nu te respectă, care te vorbește de rău sau împrăștie zvonuri despre tine nu îți este un prieten adevărat.
Datoria ta este să ai grijă de tine, în primul rând, așa că a te îndepărta de astfel de persoane sau a întrerupe orice contact cu ele este o dovadă de grijă și respect de sine. O persoană care nu este dispusă să își asume responsabilitatea pentru comportamentele sale și să le schimbe pe cele toxice (cu toate că i-ai spus ce anume îți dăunează și care sunt limitele tale) nu este o companie pe care ți-ai dori-o în preajma ta. Meriți să te înconjori de oameni care te prețuiesc și te apreciază pentru cine ești tu, așa că alege înțelept persoanele care fac parte din viața ta!
Dr. Ursula Sandner