În fiecare relație există momente de tensiune și conflict, dar unele relații ascund un tipar de comportament subtil și insidios: pasiv-agresivitatea. Această formă de interacțiune, adesea mascată de zâmbete și gesturi aparent inofensive, poate eroda încrederea și armonia dintre parteneri, lăsând în urmă frustrare și conflicte nerezolvate.
Pasiv-agresivitatea se manifestă printr-un comportament indirect, evitând confruntarea deschisă și recurgând la metode subtile de subminare. Persoanele pasiv-agresive nu își exprimă nemulțumirile în mod direct, ci preferă să acționeze în moduri care provoacă disconfort și ambiguitate celorlalți. Această dinamică poate crea o atmosferă de incertitudine și nesiguranță în relație, afectând bunăstarea emoțională a ambilor parteneri.
Care sunt caracteristicile persoanelor pasiv-agresive?
Persoanele pasiv-agresive se confruntă adesea cu o ambivalență interpersonală:
- pe de o parte, au nevoie de o figură autoritară sau protectoare (cum ar fi partenerul de viață), deoarece se percep ca fiind fragile și lipsite de sprijin. Pot simți că nu au control asupra anumitor aspecte ale vieții lor și că sunt tratate nedrept. Aceste sentimente pot fi rezultatul unor experiențe trecute în care au fost supuse controlului strict sau abuzului. De exemplu, copiii care au crescut într-un mediu în care exprimarea emoțiilor era descurajată sau pedepsită pot dezvolta strategii de coping pasiv-agresive. Sau atunci când părinții nu au fost capabili sau dispuși să recunoască nevoile și dorințele copilului, copilul nu a putut să ceară ce avea nevoie, temându-se de diverse consecințe negative, așa că aceste nevoi au fost reprimate, negate sau ignorate. Ca adulți, dacă acest comportament continuă și nu își pot exprima nevoile direct și ferm, vor recurge la un comportament pasiv-agresiv pentru a manipula situațiile, a-și satisface nevoile, a se simți mai puternici și pentru a-și exprima indirect nemulțumirile;
- pe de altă parte, simt nevoia să fie liberi și independenți, fără a se simți controlați de partener.
Această ambivalență creează un paradox în relație: dacă partenerul oferă afecțiune, persoana pasiv-agresivă se simte sufocată. Dacă nu primește afecțiune, se simte extrem de singură. Această oscilație constantă între apropiere și îndepărtare este dată de schimbările frecvente de dispoziție ale persoanei pasiv-agresive.
Când partenerul oferă afecțiune și atenție, persoana pasiv-agresivă se poate simți sufocată din teama că acceptarea afecțiunii va duce la pierderea autonomiei și la vulnerabilitate excesivă. Gesturile de afecțiune sunt percepute ca o încercare de control, provocând anxietate și disconfort.
În schimb, dacă partenerul nu oferă afecțiune, persoana pasiv-agresivă se simte extrem de singură și neglijată. Lipsa de afecțiune reînvie sentimentele de nesiguranță și lipsă de sprijin din trecut, amplificând resentimentele și frustrările.
Acest conflict intern profund face ca fiecare gest de afecțiune să fie întâmpinat cu ambivalență. Reacțiile de distanțare sau comportamentele defensive sunt mecanisme de apărare împotriva sentimentelor de sufocare și control perceput. În absența afecțiunii, persoanele pasiv-agresive pot căuta validare prin comportamente indirecte, precum victimizarea sau tergiversarea. Ele pot exagera dificultățile cu care se confruntă sau pot crea situații care să atragă atenția partenerului, încercând astfel să obțină afecțiunea și sprijinul dorit fără a-și exprima direct nevoile.
Partenerul unei persoane pasiv-agresive se confruntă adesea cu frustrare și confuzie din cauza acestui paradox. Răspunsurile ambivalente ale persoanei pasiv-agresive creează un sentiment de impas, generând tensiuni și resentimente reciproce. Gestionarea acestui paradox necesită un efort emoțional semnificativ, care poate duce la epuizare emoțională și afectarea stării de bine a partenerului.
Au un comportament opoziționist, de sabotaj și împotrivire care se poate manifesta prin atitudini precum:
- nemulțumire neexprimată complet - persoana are anumite nemulțumiri sau resentimente față de partener, dar nu le exprimă pe deplin și le folosește pentru a menține un anumit control asupra relației. În loc să exprime direct nemulțumirile sau dorințele, preferă să comunice prin insinuări, sarcasm sau aluzii, lăsând celălalt partener să ghicească adevăratele intenții;
- frica de pierdere - deși nu-și acceptă partenerul în totalitate, persoana preferă să rămână în relație din teama de a nu fi singură sau de a nu pierde beneficiile emoționale sau materiale pe care le are. Această atitudine creează o tensiune ascunsă în relație, deoarece partenerul poate simți că nu este acceptat complet și că există o nesiguranță constantă;
- manipulare și șantaj emoțional emoțional - persoana îl ține pe partener într-o stare de nesiguranță, manipulând astfel dinamica relației pentru a obține anumite avantaje sau pentru a evita confruntările directe. Folosește tactici subtile pentru a controla emoțiile și reacțiile celuilalt. Aceste tactici pot include ignorarea, retragerea afecțiunii sau comportamente aparent nevinovate care provoacă vinovăție sau anxietate;
- victimizare și jocuri de putere - poate juca rolul victimei pentru a câștiga simpatie și a evita responsabilitatea. În același timp, utilizează aceste tactici pentru a-și menține controlul asupra relației și asupra partenerului;
- incertitudine și confuzie - induce o stare de incertitudine și confuzie, făcându-l pe celălalt să se îndoiască de propriile percepții și să se simtă nesigur în relație.
Lipsa abilităților de comunicare eficientă - persoanele pasiv-agresive pot să nu fi învățat cum să comunice în mod asertiv și sănătos. Ele nu știu cum să-și exprime clar nevoile, dorințele și limitele, așa că recurg la comportamente pasiv-agresive pentru a obține ceea ce doresc fără a se expune riscului de respingere sau conflict.
Persoanele pasiv-agresive încearcă să profite de avantajele oferite de relație (precum siguranța și protecția) fără a face vreun efort considerabil. Practic, ele încearcă să obțină beneficii maxime cu un efort minim, evitând responsabilitățile care vin la pachet cu o relație sănătoasă, precum:
- comunicarea sinceră și deschisă - pentru a menține o relație sănătoasă, este esențial ca ambii parteneri să comunice în mod deschis și sincer. Persoanele pasiv-agresive evită acest tip de comunicare, preferând să își exprime nemulțumirile și frustrările în mod indirect;
- implicarea activă în relație - construirea și menținerea unei relații sănătoase necesită efort activ din partea ambilor parteneri. Acest lucru poate implica participarea la activități comune, sprijinirea reciprocă în proiecte personale și asumarea unor responsabilități egale în gospodărie sau în creșterea copiilor. Persoanele pasiv-agresive tind să evite aceste angajamente, lăsând povara pe umerii partenerului;
- rezolvarea conflictelor - o relație sănătoasă implică abordarea și rezolvarea conflictelor într-un mod constructiv. Persoanele pasiv-agresive evită confruntările directe și rezolvarea problemelor, preferând să lase conflictele să mocnească, ceea ce poate duce la tensiuni și resentimente acumulate.
O altă caracteristică a persoanelor pasiv-agresive este că văd numai jumătatea goală a paharului, generând astfel o atmosferă apăsătoare și demoralizantă pentru partenerii lor. Au o viziune negativă și descurajantă asupra relației și vieții în general. Părerile lor despre anumite persoane sau situații pot fi foarte tăioase și negative.
Dacă observi inițial o latură neputincioasă la aceste persoane, s-ar putea să te trezești că le faci tot felul de favoruri. Ele manipulează situațiile astfel încât să pară că au nevoie de ajutor constant, ceea ce îți consumă resursele și energia. Cer favoruri, dar nu oferă la rândul lor. Atitudinea lor este centrată pe obținerea de beneficii fără a da ceva în schimb, fapt ce creează un dezechilibru în relație.
Persoanele pasiv-agresive sunt adesea neserioase. Nu răspund la telefon, întârzie sau chiar nu se prezintă la întâlniri. De fiecare dată se vor justifica, dar vor repeta același comportament la scurt timp. Promit deseori mai mult decât pot face. Inițial, preiau inițiativa și par entuziasmate, dar în scurt timp regretă deciziile luate. Această schimbare bruscă poate lăsa partenerii dezamăgiți și confuzi. Aceasta creează o atmosferă de nesiguranță și lipsă de încredere.
Nu le place ca tu să controlezi situația, dar nici nu vor prelua ei frâiele. Veți ajunge deseori la un punct mort în diverse situații, deoarece refuză să coopereze sau să găsească soluții.
De ce rămânem blocați într-o relație cu o persoană pasiv-agresivă? Vom explora acest aspect în partea a doua a acestui articol, așa că ne revedem curând.
Dr. Ursula Sandner