În general, oamenii tind să creadă ca au mereu dreptate sau că au argumente solide pentru a-și susține opiniile, chiar și atunci când acestea sunt contrazise de dovezi clare. De ce se întâmplă acest lucru? Acest fenomen este explicat de biasul de confirmare, un bias cognitiv care influențează modul în care percepem, interpretăm și reținem informațiile.
Biasurile cognitive sunt erori de gândire sau distorsiuni pe care le facem atunci când percepem și interpretăm informațiile din lumea înconjurătoare. Ele apar atunci când creierul încearcă să simplifice informațiile pe care le are de procesat și sunt ca niște scurtături mentale pentru a lua decizii mai rapid, dar care uneori pot conduce la judecăți eronate sau interpretări inexacte ale realității. Este vorba, așadar, despre o problemă de procesare a propriilor gânduri.
Există mai multe tipuri de biasuri cognitive, precum:
- biasul de ancorare - apare atunci când ne bazăm prea mult pe prima informație pe care o primim atunci când luăm decizii. De exemplu, dacă primești o ofertă de preț inițială foarte mare pentru un produs, toate ofertele ulterioare vor părea rezonabile în comparație cu „ancora” inițială;
- efectul halo - evidențiază modul în care primele impresii și trăsăturile marcante pot influența percepțiile ulterioare, având un impact semnificativ asupra deciziilor și judecăților noastre. Percepția noastră asupra unei anumite trăsături a unei persoane influențează modul în care evaluăm alte trăsături ale acelei persoane. De exemplu, o persoană care este considerată atractivă poate fi percepută și ca fiind mai inteligentă, competentă și prietenoasă, chiar dacă aceste trăsături nu sunt evaluate în mod obiectiv; un angajat care a avut un succes notabil într-un proiect poate fi văzut ca fiind în general mai competent și mai valoros pentru organizație, indiferent de performanțele sale în alte proiecte;
- biasul de proiecție - tendința de a presupune că alții împărtășesc aceleași credințe, valori, atitudini și comportamente ca noi;
- biasul de confirmare ș.a.m.d.
Biasul de confirmare este un fenomen psihologic extrem de răspândit, care influențează felul în care percepem, interpretăm și reținem informațiile din jurul nostru. Se referă la tendința noastră de a căuta, interpreta și reaminti informațiile într-un mod care ne confirmă convingerile preexistente. Aceasta înseamnă că, de multe ori, ne concentrăm pe acele informații care ne susțin punctul de vedere și ignorăm sau minimalizăm informațiile care îl contrazic. Această predispoziție poate duce la formarea și menținerea unor credințe eronate și poate avea consecințe negative în viața noastră personală și profesională.
Această tendință este un proces mental automat și inconștient, care ne face să preferăm informațiile care sunt în acord cu opiniile și convingerile noastre. Astfel, dacă ai o anumită părere despre un subiect, vei fi mai predispus să observi și să acorzi importanță informațiilor care îți confirmă părerea, ignorând sau subestimând dovezile care ar putea să o infirme.
De exemplu, dacă ești convins că o anumită dietă este benefică pentru sănătate, vei căuta articole, studii și experiențe personale care susțin această convingere, chiar dacă există dovezi contrare. În acest fel, biasul de confirmare contribuie la perpetuarea unor credințe care nu sunt neapărat fundamentate pe dovezi obiective. Sau, în contextul muncii, un manager care crede că un anumit angajat este ineficient, va observa și va reține mai degrabă greșelile acestuia, decât realizările sale. În relațiile interpersonale, oamenii care cred că sunt subapreciați vor interpreta fiecare acțiune a celor din jur ca pe o dovadă a acestei subaprecieri.
Există mai multe motive pentru care biasul de confirmare este atât de prevalent în gândirea noastră. Unul dintre principalele motive este legat de economia cognitivă. Creierul nostru are tendința de a simplifica procesarea informațiilor pentru a economisi resurse. Astfel, este mai ușor și mai rapid să acceptăm informațiile care sunt în acord cu convingerile noastre decât să le analizăm pe cele care le contrazic.
Un alt motiv este legat de confortul emoțional. Informațiile care ne confirmă convingerile ne oferă un sentiment de siguranță și stabilitate, în timp ce informațiile contradictorii pot provoca disconfort și anxietate. Astfel, suntem motivați să evităm disonanța cognitivă, adică starea de tensiune care apare atunci când suntem confruntați cu informații contradictorii.
De asemenea, biasul de confirmare poate fi influențat de factori sociali și culturali. Trăim într-o societate în care suntem expuși constant la informații și opinii diverse, iar tendința de a ne alinia cu grupul nostru social sau cultural poate întări biasul de confirmare. De exemplu, dacă grupul tău de prieteni are o anumită opinie despre un subiect, vei fi mai predispus să cauți și să accepți informațiile care susțin acea opinie pentru a te integra și a fi acceptat.
Tipuri de biasuri de confirmare
Biasul de căutare a informațiilor - apare atunci când oamenii caută activ informații care să le confirme credințele existente și ignoră sau evită informațiile contradictorii. De exemplu, o persoană pasionată de mașinile electrice, care este convinsă că acestea sunt cea mai bună soluție pentru problemele de mediu, va căuta informații si se va concentra pe articole care evidențiază avantajele mașinilor electrice, cum ar fi reducerea emisiilor de CO2 și costurile mai mici de întreținere, ignorând studiile care menționează impactul ecologic al producției de baterii sau al reciclării acestora.
Biasul de interpretare a informațiilor - acest tip de bias se manifestă atunci când oamenii interpretează informațiile ambigue într-un mod care le susține convingerile. Interpretarea selectivă poate duce la concluzii greșite sau la întărirea unor idei preconcepute. De exemplu, o persoană care este convinsă că un anumit mod de parenting este cel mai bun, citește un articol despre diverse stiluri de creștere a copiilor. Deși articolul prezintă multiple perspective și subliniază că nu există o metodă universală ideală, persoana interpretează toate exemplele de succes ale metodei sale preferate ca fiind dovada supremă a superiorității acesteia.
Biasul de memorie - biasul de memorie implică tendința de a ne aminti informațiile care confirmă convingerile noastre și de a uita sau distorsiona informațiile care le contrazic. Aceasta poate duce la o percepție distorsionată a realității și la întărirea unor idei eronate. De exemplu, o persoană crede că nu este apreciată la locul de muncă își amintește toate momentele în care colegii sau superiorii nu i-au recunoscut meritele, dar uită de multele momente când a fost lăudată sau apreciată pentru munca ei, accentuându-și astfel sentimentul de subapreciere.
Impactul și efectele biasului de confirmare
Biasul de confirmare poate avea multiple efecte negative asupra vieții noastre. Unul dintre cele mai evidente este distorsionarea realității. Când ne concentrăm doar pe informațiile care ne confirmă convingerile, putem pierde din vedere o imagine completă și echilibrată a realității. Acest lucru poate duce la decizii greșite și la menținerea unor credințe false.
De asemenea, biasul de confirmare poate afecta relațiile noastre interpersonale. Atunci, când suntem convinși că avem dreptate și ignorăm punctele de vedere diferite, putem deveni inflexibili și incapabili de a vedea lucrurile din perspectiva celorlalți. Acest lucru poate duce la conflicte și la deteriorarea relațiilor.
Un alt impact negativ al biasului de confirmare este asupra învățării și dezvoltării personale. Atunci, când suntem deschiși la informații noi și suntem dispuși să ne punem la îndoială convingerile, putem învăța și crește. Biasul de confirmare ne împiedică să ne extindem orizonturile și să ne dezvoltăm gândirea critică.
Polarizarea atitudinilor - când oamenii cu opinii diferite sunt expuși la aceleași dovezi, este posibil ca fiecare parte să se concentreze doar pe informațiile care le susțin punctul de vedere, ignorând restul. Acest lucru poate duce la polarizarea atitudinilor, adică la accentuarea și extremizarea dezacordurilor. În loc să ajungă la un consens sau să își modereze opiniile, părțile implicate devin și mai convinse de poziția lor inițială.
Păstrarea acelorași credințe - chiar și atunci când dovezile care susțin o credință sunt demontate sau se dovedesc a fi false, oamenii continuă să mențină acea credință. Aceasta se datorează în parte interpretării părtinitoare a noilor informații, care sunt adesea reinterpretate sau distorsionate pentru a se potrivi cu credințele preexistente. Așadar, chiar și atunci când cineva îți demonstrează clar că ceea ce crezi este greșit, tu continui să crezi același lucru. Astfel, credințele persistă în ciuda dovezilor contrare.
Efectul de primacitate - când primești informații noi, de obicei acorzi mai multă atenție și importanță primelor lucruri pe care le auzi sau le vezi, chiar dacă cele care urmează sunt mai importante sau mai corecte. De exemplu, dacă te uiți la o prezentare și primele cinci minute sunt foarte convingătoare, vei fi tentat să crezi că întreaga prezentare este bună, chiar dacă restul prezentării este mai puțin relevantă sau incorectă. Primele impresii au un impact mare asupra felului în care percepi restul informațiilor.
Corelația iluzorie - acest fenomen apare când crezi că există o legătură între două lucruri, chiar dacă, de fapt, nu este niciuna. De exemplu, dacă vezi că de fiecare dată când plouă ai o zi proastă, ai putea ajunge să crezi că ploaia cauzează zile proaste. În realitate, nu există nicio legătură între ploaie și starea ta de spirit, dar mintea ta își amintește mai ușor momentele care par să confirme această legătură și uită sau ignoră momentele care o contrazic.
Inscrie-te acum și primești cadou eBook-ul "Iubire, relații și viață. Reflecții"
Modalități de combatere a biasului de confirmare
Conștientizarea biasului de confirmare este primul pas spre combaterea acestuia. În momentul în care suntem conștienți de tendința noastră de a căuta și a accepta doar informațiile care ne confirmă convingerile, putem începe să luăm măsuri pentru a ne corecta acest comportament.
Una dintre metodele eficiente este să ne expunem deliberat la informații și puncte de vedere diferite. Căutând activ surse de informații care contrazic opiniile noastre și ascultându-i pe cei care au perspective diferite, putem obține o imagine mai completă și echilibrată a realității. De exemplu, dacă ai o anumită opinie politică, încearcă să citești și articole sau să urmărești emisiuni care prezintă puncte de vedere opuse.
De asemenea, este util să ne dezvoltăm abilitățile de gândire critică. Aceasta înseamnă să ne punem întrebări, să analizăm dovezile și să evaluăm argumentele înainte de a trage concluzii. Gândirea critică ne ajută să fim mai obiectivi și să evităm capcana biasului de confirmare. Un exemplu de întrebare critică ar putea fi: "Care sunt dovezile care susțin această afirmație? Există dovezi care o contrazic?".
Un alt mod de a combate biasul de confirmare este să fim conștienți de propriile noastre emoții și de influența acestora asupra gândirii noastre. Emoțiile puternice pot amplifica biasul de confirmare, făcându-ne să fim și mai selectivi în alegerea informațiilor. Prin practici de mindfulness și autoreflecție, putem învăța să recunoaștem și să gestionăm emoțiile într-un mod care ne permite să fim mai deschiși și mai obiectivi.
În plus, este important să cultivăm un mediu de discuție deschis și respectuos. Încurajând dialogul și schimbul de idei într-un mod constructiv, putem crea un spațiu în care toată lumea să se simtă confortabil să-și exprime opiniile și să-și împărtășească perspectivele. Acest lucru ne poate ajuta să ne îmbogățim înțelegerea și să ne corectăm eventualele erori de gândire.
Să luăm exemplul unui partener care are tendința de a crede că certurile din relația de cuplu sunt mereu cauzate de comportamentul celuilalt partener:
- partenerul recunoaște că are tendința de a da vina pe celălalt și decide să fie deschis la ideea că și el ar putea contribui la certuri;
- acesta citește articole și cărți despre dinamica relațiilor și cauzele comune ale conflictelor, inclusiv acelea care subliniază rolul ambilor parteneri;
- partenerul evaluează obiectiv comportamentele ambilor în situațiile de conflict și încearcă să identifice și propria contribuție la problemă;
- discută deschis cu partenerul său despre conflictele lor, ascultând activ și încercând să înțeleagă perspectivele și sentimentele celuilalt;
- reflectează asupra conflictelor anterioare și își dă seama că a ignorat uneori propriile greșeli, ceea ce îl motivează să abordeze certurile cu o perspectivă mai echilibrată.
Un alt exemplu este cel al unui partener care crede că orice interacțiune socială a celuilalt partener cu alți oameni este un motiv de gelozie:
- recunoaște că are o tendință de a simți gelozie nejustificată și decide să fie deschis la ideea că partenerul său poate avea relații sociale sănătoase fără intenții ascunse;
- citește articole și cărți despre încredere în relații și despre cum gelozia nefondată poate afecta negativ relația de cuplu;
- evaluează motivele reale din spatele interacțiunilor sociale ale partenerului și încearcă să diferențieze între fapte și presupuneri nejustificate;
- discută cu partenerul său despre sentimentele de gelozie, ascultând activ și încercând să înțeleagă punctul de vedere și asigurările acestuia;
- reflectează asupra momentelor anterioare în care gelozia a creat tensiuni în relație și recunoaște că aceste momente s-au bazat adesea pe presupuneri greșite, motivându-l să fie mai încrezător și deschis.
Biasul de confirmare este un aspect inevitabil al naturii umane, dar conștientizarea și eforturile deliberate pot ajuta la diminuarea impactului său negativ. Prin cultivarea unei minți deschise și prin angajarea într-o gândire critică constantă, putem învăța să vedem lumea într-un mod mai obiectiv și să luăm decizii mai bine informate.
Dr. Ursula Sandner
Surprindeți excelent stările și emoțiile.
Ajuta enorm scrierile dumneavoastră.
Dar într-un cuplu unde unul vrea și unul nu vrea orice ai încerca sa vadă lucrurile în lumina lor naturală, și la orice are o interpretare propriie (mult negativa), sunt șanse slabe sa iasă bine.
Mulțumesc pentru invataturi!
Un subiect foarte clar explicat ! Felicitări !
Foarte interesant articolul, mi s-au parut utile modalitatile de combatere a biasului de confirmare, in special in familie, multumesc!
Mi se pare a fi unul din cele mai bune articole citite aici. Sper sa nu fie un bias de confirmare :).