O relație de cuplu sănătoasă și armonioasă nu funcționează de la sine, ci are nevoie de implicare din partea ambilor parteneri. De multe ori relația se deteriorează deoarece partenerii ajung să considere că celălalt le aparține, nu sunt onești unul cu celălalt, încetează să comunice, nu mai petrec timp de calitate împreună, se focalizează pe defecte și neajunsuri și nu se mai apreciază reciproc, nu mai depun eforturi pentru a-și recuceri partenerul în fiecare zi, iar felul în care gestionează conflictele declanșează adevărate „războaie” care duc la frustrări, resentimente, planuri de răzbunare ș.a.m.d.
Dacă nu ești dispus să lucrezi asupra ta și asupra relației tale, problemele sau nemulțumirile deja existente se vor amplifica. Aceste probleme lăsate nerezolvate ne pot determina să adoptăm:
-comportamente de evitare – pentru că fugim de sentimentele noastre neplăcute sau dureroase care sunt în strânsă legătură cu problemele de cuplu, putem să ne găsim refugiu în alte activități, distracții de moment sau comportamente de compensare. De exemplu, excesul sau dependența de alcool, droguri, mâncare; timp în exces petrecut la TV, pe telefon, laptop; refugiul în muncă sau în orice alte activități care ne țin la distanță de partenerul nostru și prin care evităm să ne confruntăm cu problemele existente și să încercăm să le rezolvăm;
O altă manieră prin care evităm să ne confruntăm cu problemele existente și să încercăm să le rezolvăm constă în faptul că ne ocupăm mintea și ne focalizăm atenția asupra:
- greșelilor sau rănilor din trecut pe care le rememorăm și le retrăim în mintea noastră iar și iar și pe care le aducem în discuție în prezent atunci când se iscă un conflict (în loc de a rezolva conflictul actual, îl amplificăm aducând în discuție greșeli din trecut);
- defectelor partenerului nostru – ne focalizăm pe ceea ce nu ne place și pe greșeli, ne enervăm, îl învinovățim pentru nefericirea noastră, îl criticăm, ne lamentăm;
- sentimentelor negative pe care le avem și pe care le amplificăm – de exemplu, ne amintim că ne-am simțit respinși la un moment dat și începem să disecăm în mintea noastră această respingere, să amplificăm situația, să ne exacerbăm emoțiile, ne enervăm și mai tare, ne înfuriem pe partener, îi răspundem urât, practic declanșăm un un nou conflict din nimic prin faptul că nu am rezolvat o problemă anterioară care încă ne apasă;
- îngrijorărilor privind viitorul – ne creăm în mintea noastră tot felul de scenarii negative și ne consumăm timpul și energia cu situații ipotetice nefaste ori catastrofale.
Toate aceste lucruri enumerate mai sus ne mențin captivi în propria minte, în propria realitate, ca și cum gândurile și emoțiile pe care le hrănim ar crea un strat gros de ceață între noi și partenerul nostru.
- comportamente impulsive – pentru că suntem deja tensionați, precum o oală sub presiune, și pentru că am acumulat resentimente sau frustrări, reacționăm automat în loc de a răspunde conștient – nu ne luăm timpul de a ne gândi la ceea ce spunem și facem și la consecințele vorbelor și comportamentelor noastre, ci mai degrabă reacționăm după un tipar cu care suntem obișnuiți. De exemplu, dacă partenerul nostru întârzie, automat ne enervăm și îi facem reproșuri sau facem o criză, în loc de a ne gândi cum altfel am putea aborda această situație – prin comunicare asertivă și comunicându-i clar limitele noastre: „eu mă simt…” în loc de „tu ești…”, „îmi doresc ca pe viitor să…” în loc de „tu tot timpul faci așa, de ce mă mai obosesc să-ți spun”.
- comportamente de distanțare emoțională sau deconectare – suntem mai degrabă absenți și cu gândul în altă parte decât prezenți sau atenți la partenerul nostru și la ce are să ne spună; ne închidem în noi înșine și refuzăm comunicarea, ne arătăm plictisiți, devenim irascibili sau „dificili” pentru a impune o distanță între noi și partener.
Când suntem prinși în propriile gânduri, trăim pe pilot automat, reacționăm impulsiv în loc de a răspunde rațional și constructiv sau când rememorăm și retrăim greșelile și rănile trecutului, nu facem altceva decât să neglijăm în continuare nevoile și dorințele pe care le avem în prezent, atât individuale, cât și de cuplu. Pierdem oportunitatea de a ne dezvolta și a evolua, de a ne consolida și îmbunătăți relația.
Când renunțăm să mai depunem vreun efort în relația noastră, dar continuăm să trăim în același fel, din obișnuință sau teama de singurătate / de un nou început ne condamnăm singuri la un viitor plin de renunțări, frustrări, resentimente, ostilitate, neîmplinire.
Dacă te afli într-o situație asemănătoare, te invit să te gândești la următoarele aspecte:
- ce comportamente de evitare adopți sau cum fugi de sentimentele neplăcute (dureroase) care sunt în strânsă legătură cu problemele de cuplu? Dar partenerul tău?
- când reacționezi impulsiv / automat? Dar partenerul tău? Care sunt acele comportamente?
Inscrie-te acum și primești cadou eBook-ul "Iubire, relații și viață. Reflecții"
- cum te deconectezi sau te distanțezi emoțional de partenerul tău? Dar el de tine? Când se întâmplă asta? Observi vreun tipar?
- cum îți este afectată bunăstarea (starea de bine, vitalitatea, sănătatea fizică și psihică) dacă refuzi să lucrezi asupra relației tale, adică dacă fugi de probleme, cauți vinovați, te pierzi în sentimente negative, critici și reproșuri, te autoamăgești sau te iluzionezi;
- ce consecințe au existat (la nivel emoțional, relațional, din punct de vedere al timpului sau energiei irosite etc.) în urma faptului că ai ales un comportament de evitare, un comportament impulsiv ori de distanțare / deconectare;
- cu ce ai contribuit astăzi la relația ta / ce ai făcut astăzi pentru a-ți îmbunătăți relația și propria stare de bine?
Odată ce conștientizezi că fugi de confruntări, de problemele din relația ta, începi să observi și să identifici maniera prin care faci asta și poți în mod activ să schimbi acele comportamente.
Dacă te minți tu pe tine și te autoamăgești că totul este perfect, când nu este, problemele de care încerci să fugi nici nu vor dispărea ca prin minune și nici nu se vor rezolva de la sine, ci se vor amplifica în timp.
Dacă îți dorești ca relația ta să se îmbunătățească, este necesar ca atât tu, cât și partenerul tău „să puneți cărțile pe masă” și să vă asumați acest proces.
Gândește-te ce poți face tu, cum îți poți aduce tu contribuția la îmbunătățirea relației. Dincolo de tot ceea ce percepi că nu este ok, cu siguranță există multe lucruri pozitive pe care le poți aprecia la partenerul tău. Spune-i ceea ce apreciezi și admiri la el/ea, oferă-i feedback-uri pozitive, spune-i „mulțumesc” și arată-ți recunoștința și aprecierea pentru cine este el/ea și pentru ceea ce aduce în relație. Observă unde este, în cea mai mare parte a timpului, focusul tău – pe ceea ce consideri tu că nu face bine, pe ceea ce nu este ok, pe defectele lui și nemulțumirile tale? Observă și ce se întâmplă dacă îți propui să te focalizezi și pe aspectele pozitive și să îți arăți aprecierea pentru ele. Succes!
Dr. Ursula Sandner
Mulțumesc cu recunoștință și iubire!
tot ce scrii îmi este de mare folos.