Din dorința de a deține controlul și a încerca să împiedice o potențială „trădare”, unii oameni pot ajunge, prin comportamentele lor, să obțină exact opusul, ajungând să-și îndepărteze partenerul/a. Cum se manifestă gelozia? Care sunt astfel de atitudini și comportamente?
- căutarea de dovezi - unii oameni pot verifica mesajele, rețelele sociale sau locația partenerului, căutând „dovezi” că acesta este infidel. Problema cu această căutare constantă este că pleci de la ideea că partenerul te înșală și interpretezi orice detaliu nesemnificativ ca o dovadă. Acest lucru te poate împiedica să te bucuri de relație și să ignori gesturile pozitive ale partenerului. Deși există șansa să descoperi adevărul dacă există motive reale de îngrijorare, căutarea obsesivă de dovezi creează neîncredere și conflicte, lucru ce vă poate, de fapt, dăuna. Așadar, este important să găsești un echilibru și să te întrebi dacă acest comportament chiar ajută sau doar amplifică problemele;
- invadarea spațiului personal - o altă manieră prin care gelozia se poate manifesta este invadarea spațiului personal al partenerului, cum ar fi verificarea sertarelor, genților, buzunarelor, a e-mail-urilor sau mesajelor. O persoană geloasă poate să monitorizeze constant conturile de social media ale partenerului, să verifice fiecare like, comentariu sau nouă prietenie. Această intruziune nu doar că violează intimitatea partenerului, dar și semnalează lipsa de încredere, ceea ce poate duce la resentimente și îndepărtare;
- interogarea partenerului - este o strategie pe care unii o folosesc atunci când se simt nesiguri sau geloși, punând întrebări frecvente pentru a afla detalii și a se liniști. Totuși, această abordare poate duce la certuri și neîncredere, deoarece partenerul se simte atacat și devine defensiv. Întrebările constante pot crea un cerc vicios de suspiciuni, făcând relația tensionată și ducând la distanțare sau chiar despărțire, nu din cauza unei infidelități reale, ci din cauza conflictelor generate;
- interogarea prietenilor și a colegilor partenerului - unii oameni geloși își interoghează subtil sau direct prietenii și colegii de muncă ai partenerului/ei pentru a obține informații despre activitățile acestuia. Acest lucru poate crea o atmosferă inconfortabilă și poate pune partenerul/a într-o poziție stânjenitoare în fața celor apropiați, afectând relațiile sociale și profesionale;
- aducerea constantă în discuție a posibilității de a fi înșelat - revenirea obsesivă la tema infidelității, chiar și în conversațiile obișnuite, poate crea o atmosferă toxică. Faptul că în mod constant aduci în discuție tema „dacă mă înșeli” sau „dacă ești cu altcineva” poate semnala lipsa încrederii și poate obosi partenerul, făcându-l să se simtă neînțeles și neapreciat;
- căutarea semnelor că alte persoane ar fi interesate de partenerul tău - când devii atent la posibile flirturi sau interese din partea altora față de partenerul tău, te concentrezi pe comportamentul celor din jur, văzându-i ca pe niște rivali sau „suspecți”. Această atitudine te poate face să analizezi în detaliu orice interacțiune, întrebându-te dacă partenerul tău nu cumva este interesat de altcineva. De asemenea, devii suspicios când partenerul tău vorbește cu altcineva, mai ales dacă pare să se simtă bine sau să râdă. Te simți foarte deranjat dacă cineva îl atinge pe partenerul/a tău, gândindu-te că acea persoană îți încalcă teritoriul sau dacă, de exemplu, partenerul/a tău dansează cu altcineva la o petrecere. Deși crezi că astfel vei preveni eventualele probleme, vei avea multe „alarme false” care duc la certuri și tensiuni, transformând timpul petrecut împreună într-o competiție cu ceilalți;
- solicitarea dovezilor de loialitate - persoanele geloase pot cere frecvent dovezi de loialitate, cum ar fi solicitarea să li se trimită locația în timp real, poze din locul unde se află partenerul sau ca acesta să răspundă imediat la apeluri și mesaje. Aceste cereri pot crea frustrare și pot induce un sentiment de neîncredere permanentă, determinând partenerul să se simtă controlat și neapreciat;
- bosumflarea și retragerea - implică distanțarea tăcută de partener, fără a exprima clar ce te deranjează, în speranța că acesta își va da seama singur și va arăta că îi pasă. Deși intenția este de a-l face pe partener să-ți simtă dorul și să „repare” situația, acest comportament pasiv-agresiv duce adesea la confuzie și îl poate îndepărta pe celălalt de tine. Ideea de a „verifica” dacă îi pasă poate da greș, pentru că el/ea poate considera comportamentul tău nerezonabil și greu de înțeles. O relație sănătoasă se bazează pe comunicare deschisă și apropiere, nu pe jocuri emoționale și ambiguitate;
- folosirea anxietății ca mijloc de control - persoanele geloase pot apela la un comportament anxios exagerat pentru a-și controla partenerul. De exemplu, pot face crize de anxietate atunci când partenerul este plecat sau întârzie, forțându-l astfel să își schimbe planurile pentru a le calma;
- acuzarea directă – pe fondul unor emoții puternice și a unor scenarii din mintea ta, începi să îți acuzi partenerul/a, adesea fără dovezi concrete. Îi spui că este mincinos, infidel sau laș pentru că nu recunoaște adevărul și îi spui că nu te merită. Odată ce începi să aduci acuzații, devine greu să te oprești, deoarece ai senzația că trebuie să demonstrezi că ai dreptate. Indiferent ce ar spune partenerul, continui să-l acuzi, interpretând orice reacție ca un semn de vinovăție. Deși intenția poate fi de a afla adevărul sau de a clarifica situația, faptul că îl acuzi în mod repetat nu face altceva decât să adâncească tensiunile și conflictele. Comunicarea bazată pe respect și deschidere, nu pe acuzații și supoziții este cea care contribuie la consolidarea unei relații sănătoase;
- încercarea de a te implica în toate activitățile partenerului – o persoană geloasă poate insista să participe la toate activitățile și evenimentele partenerului, chiar și atunci când nu este invitată sau nu este interesată în mod real de acele activități. Acest comportament poate fi perceput ca o lipsă de respect față de nevoia de independență a partenerului și poate crea tensiuni, făcându-l pe celălalt să se simtă constrâns și lipsit de autonomie;
- denigrarea rivalului - presupune săvorbești de rău pe cineva pe care îl consideri o amenințare în relația ta, încercând să-l convingi pe partener că acea persoană îți este inferioară și nu merită atenția sa. Îți dorești ca partenerul tău să vadă această persoană ca fiind neatractivă, plictisitoare sau plină de defecte, sperând astfel să nu mai fie interesat de ea. Dacă partenerul o apără sau refuză să te susțină în vorbele tale, vei interpreta asta ca pe un semn că o preferă pe ea în locul tău. Chiar dacă ar fi de acord cu tine, un astfel de comportament poate deteriora imaginea ta în ochii lui/ei, deoarece ar putea începe să te vadă ca pe o persoană irațională, ostilă, nedreaptă, critică sau meschină care îi vorbește de rău pe alții;
- denigrarea partenerului – îți subminezi partenerul, îl critici și faci declarații negative pentru a-i crea o imagine proastă. Vrei să îl faci să creadă că are atât de multe probleme, încât ar trebui să se simtă norocos că te are pe tine; încerci să îi arăți că nu are alte opțiuni în afară de tine, sugerând că este mincinos, neatractiv sau că o altă persoană nu l-ar putea dori. Această atitudine ostilă îl poate face pe partenerul tău să se îndepărteze și mai mult, deoarece se va simți criticat și umilit, în loc de a se simți apreciat și respectat;
- amenințarea că vei pune capăt relației - este o strategie folosită atunci când suspiciunile și frustrarea devin prea puternice. Poți spune că vei pleca sau chiar să pleci temporar pentru a-ți testa partenerul și a vedea dacă își schimbă comportamentul. Deși amenințarea poate părea eficientă pentru a atrage atenția partenerului asupra problemelor, aceasta poate duce la pierderea credibilității dacă nu este urmată de acțiuni concrete și poate provoca reacții similare din partea celuilalt, amplificând conflictul. În loc să ajute relația, acest tip de comportament poate agrava tensiunile și certurile.
Atunci, când folosești amenințări sau pedepse pentru a-ți controla partenerul, încerci să-l faci să rămână cu tine din frică. Aceste amenințări pot include faptul că va rămâne fără resurse financiare, că nu își va mai putea vedea copiii, că îi vei distruge reputația sau că vei deveni violent. Deși poți avea senzația că în acest fel îți vei putea controla partenerul, în realitate acesta se poate retrage, poate deveni mai secretos, riposta sau chiar pleca pentru a scăpa de controlul tău. O relație sănătoasă nu poate fi construită pe frică și control; este necesar să găsești o abordare mai constructivă și mai deschisă;
- încercarea de a-ți face partenerul gelos – arăți interes față de altcineva, flirtezi, dai de înțeles că te gândești la un fost, poate că devii secretos pentru ca partenerul tău să înceapă să se întrebe ce se întâmplă, să-i stârnești interesul, să-l faci gelos în speranța că astfel îți va acorda mai multă atenție. Totuși, ar putea considera că nu mai poate avea încredere în tine, s-ar putea simți ofensat ori ar putea crede că îți dorești să îl manipulezi prin astfel de jocuri;
- învinovățirea partenerului pentru propriile sentimente de gelozie - persoanele geloase tind să dea vina pe partener pentru sentimentele lor, spunând lucruri precum: „dacă nu te-ai comporta așa, nu aș fi gelos/geloasă” sau „e vina ta că mă simt așa”. Chiar dacă partenerul nu ți-a greșit cu nimic, va simți că trebuie să „repare” acel „ceva”.
Aceste comportamente ne pot afecta negativ relația și îl pot determina pe partenerul/a nostru să se îndepărteze de noi, în căutarea unui mediu în care să se simtă înțeles și apreciat. Ce putem face, însă, pentru a ne elibera de gelozie? Ce înseamnă acest lucru? Eliberarea de gelozie nu presupune să nu o mai simți niciodată, ci să înveți să nu-i mai dai puterea să-ți controleze viața. În partea a treia a acestui articol vom discuta despre câteva strategii pentru gestionarea geloziei, așa că ne revedem curând!
Dr. Ursula Sandner