Cum poți oferi cuiva sprijin emoțional?

Sprijinul emoțional se poate manifesta în diferite maniere, însă implică, în general, respect, acceptare, încurajare, validare emoțională, compasiune, dar și acțiuni concrete prin care îl poți ajuta pe celălalt plecând de la ceea ce a spus că are nevoie.

A fi alături de o persoană apropiată atunci când trece printr-un moment dificil al vieții presupune, în primul rând, a-i respecta trăirile. Poate că ți-ai dori în acele momente să îi iei cu mâna suferința, poate că te simți lipsit de putere și ți-ai dori să poți face mai mult pentru ea așa că te grăbești să-i oferi sfaturi nesolicitate ori încerci să „o încurajezi” străduindu-te să-i distragi atenția de la ceea ce o preocupă, însă dacă simți nevoia de a face toate acestea, este posibil ca tu să nu te simți confortabil cu emoțiile pe care acea persoană le trăiește sau le exprimă.

Cum altfel poți invalida, bloca sau cenzura trăirile altcuiva?

În primul rând, fii atent la context – dacă, de exemplu, un prieten obișnuiește să te sune ori să te caute frecvent, indiferent de limitele pe care i le-ai comunicat, doar pentru a se plânge a o mia oară de problemele pe care le are și a-și ventila emoțiile, este dreptul tău să îi comunici, într-o manieră asertivă, că te deranjează acest lucru / să îi reamintești limitele stabilite anterior / să îi spui că nu îl mai poți ajuta în această privință etc. Poate că ai încercat să faci tot ceea ce ține de tine pentru a ajuta acea persoană, însă dacă ea nu dorește să facă nimic, să se ajute singură, ci dorește doar să se plângă oricui este dispus să o asculte, reafirmarea propriilor limite și granițe personale nu înseamnă că îi invalidezi experiența sau trăirile. Nu poți fi disponibil la nesfârșit oricând are cineva nevoie să se elibereze pe moment vorbind cu tine, cum nu este realist nici ca tu să te aștepți ca ceilalți să fie tot timpul disponibili exact când ai tu nevoie, pentru orice ai avea nevoie.

Pe de altă parte, dacă ți se solicită ajutorul și ești dispus să-l oferi sau dacă tu te apropii de cealaltă persoană, fiind interesat cum se simte și dacă poți ajuta cu ceva, ascultă cu adevărat și oferă-i celuilalt spațiul de care are nevoie pentru a exprima ceea ce simte și gândește, evitând să-l judeci, să-l critici, să-l întrerupi, să te aduci pe tine în discuție – „dar nu știi ce am pățit eu, stai să-ți spun...” ori să te grăbești în a oferi soluții.

Evită să spui lucruri de genul:

- dar nu e atât de grav / de important;

- nu te mai simți așa / nu ai de ce să te simți așa / nu ar trebui să te simți așa, ci ar trebui să...;

- hai, înveselește-te! / zâmbește, nu-ți stă bine supărat!;

- iartă și treci peste;

- nu merită să te consumi pentru asta;

- fii tu ăla deștept și lasă de la tine / cedează;

- revino-ți odată!;

- ar trebui să faci X lucru;

- ți-a făcut acest lucru pentru că era nervos / supărat / îi era teamă sau... „vai, dar nu vorbea serios, trece și tu cu vederea” (spunând aceste lucruri e ca și cum i-ai găsi scuze celui care i-a greșit prietenului tău);

- ți-am spus eu! Așa pățești dacă nu mă asculți!;

- nu te mai gândi la asta (sau fă tot posibilul să eviți gândurile și emoțiile pe care le ai cu referire la o problemă, în loc de a confrunta acea problemă);

- ce mare lucru s-a întâmplat?;

- cum poți să gândești așa / să spui asta?;

- ai lucruri mai bune de făcut în loc să-ți pierzi timpul cu asta (cu toate că poate pentru el sau ea chiar este important acel lucru);

- ești prea sensibil / exagerezi / nu are niciun sens să reacționezi așa;

- gândește pozitiv (în condițiile în care el sau ea nici măcar nu a apucat să își conștientizeze sau să își proceseze propriile emoții).

Din ce motiv cele expuse mai sus pot face mai mult rău decât bine? Luând exemplul „nu merită să te consumi pentru asta”, poate că din punctul tău de vedere chiar nu are niciun sens să te consumi pentru motivul pentru care prietenul tău se consumă, însă aceasta este doar perspectiva ta, nu și a lui. Dacă ar fi știut sau ar fi putut să nu se mai lase afectat, nu s-ar fi lăsat afectat. Poate că ceea ce are nevoie în acest moment este să se simtă ascultat, să își clarifice emoțiile – „de ce se simte așa / ce gândește și cum se raportează la situația pentru care se consumă?”, „ce anume l-a afectat cel mai tare / ce butoane sensibile s-au activat în raport cu situația pentru care se consumă?”, să elibereze acele emoții și să se afle într-un spațiu unde este în regulă să se exprime pe sine (să nu se simtă judecat, criticat, invalidat).  Ce poate face pentru a-și schimba raportarea / situația în care se află va depinde tot de el, dacă dorește sau nu să schimbe acest lucru și dacă simte că acum este momentul potrivit pentru el să facă asta.

Ce poți face tu, în schimb?

- ascultă-l și validează-i experiența – „înțeleg”, „e ok să simți asta”, „ai dreptul să simți ceea ce simți” ș.a.m.d.;

- focalizează-te pe el/ea și evită să aduci în discuție experiențele tale, adică nu face comparații pentru că și dacă ai trecut printr-o situație asemănătoare, este foarte posibil să te fi simțit altfel ori să fi perceput și gestionat altfel ceea ce s-a întâmplat. Desigur că exemplul personal poate ajuta, însă depinde de context și depinde cum este folosit. De exemplu, dacă prietenul tău este într-o criză pentru că tocmai a pierdut pe cineva, dacă îi spui „și eu mi-am pierdut tatăl și am trecut peste”, este posibil să se simtă și mai rău și mai neputincios pentru că în momentele acelea el efectiv simte că nu va putea trece niciodată peste. Arată-i compasiune și înțelegere și nu încerca să-i grăbești ori să-i forțezi vindecarea;

- nu face presupuneri referitoare la felul în care se simte și nu încerca să-i spui cum ar trebui să se simtă -  poate că în fața unui anumit eveniment, tu te aștepti ca el sau ea să se simtă într-un anumit fel pentru că așa te-ai simți și tu sau pentru că așa consideri că este „normal”, însă nu uita că fiecare persoană trece prin filtrul personal experiențele prin care trece și poate reacționa diferit, acest lucru neînsemnând că reacționează „greșit”;

- arată-ți sprijinul – „îmi pare rău să aud asta”, „îmi pare rău că treci prin asta”, „te pot ajuta cu ceva?”, „sunt alături de tine” – aceste cuvinte simple pot oferi celuilalt un sprijin mult mai mare decât ne-am putea aștepta. În același timp, gândește-te ce acțiuni poți face pentru a fi alături de acea persoană (care pentru moment poate nici să nu știe în ce fel are nevoie să fie ajutată), oferă-i variantele la care te-ai gândit tu și dacă este de acord cu ce îi propui, mergi mai departe;

- oferă-i spațiul de care are nevoie – așa cum îl putem ajuta pe celălalt prin faptul că îl ascultăm, că îi suntem alături fizic sau emoțional, prin vorbele sau încurajările noastre, la fel de bine îl putem ajuta dacă ne retragem în momentele în care el are nevoie de timp și spațiu personal pentru a fi cu sine însuși, pentru a-și procesa emoțiile, a-și pune ordine în gânduri, a se reculege;

- respectă-i limitele – dacă îți refuză ajutorul, dacă are nevoie de altceva decât poți tu să-i oferi, dacă alege o altă cale pe care tu poate o consideri nepotrivită, nu încerca să-ți impui voința, să-l constrângi ori să îl ajuți cu forța pentru că vei reuși să faci exact opusul;

- sugerează-i să apeleze la ajutor de specialitate, însă acceptă și dacă nu dorește să facă asta – dacă observi că se simte copleșit de situație, dacă observi că îi este afectată funcționalitatea, sugerează-i să ceară ajutorul unui specialist, însă fii pregătit și pentru un refuz, deoarece după cum spuneam mai sus, ajutor cu forța nu se poate;

- ajută-l să-și exploreze opțiunile, însă evită să îi spui ce ar trebui sau nu să facă – dacă îi oferi anumite soluții pe tavă (pe care TU le consideri potrivite), dacă încerci să-l convingi să facă după cum zici tu ori dacă faci tu lucrurile în locul lui, îi transmiți că nu ai încredere în puterea lui interioară de a lua decizii și a-și rezolva problemele. Dacă o persoană simte că are nevoie de mai mult sprijin emoțional din partea ta, este posibil ca, de fapt, să se fi creat un dezechilibru în interiorul ei, să nu mai simtă că se poate baza pe sine, să fie confuză și să nu mai vadă soluțiile. Nu trebuie ca tu să rezolvi problemele în locul ei, ci să îi oferi sprijin pentru ca ea să rezolve acele probleme;

- încurajează-l să aibă grijă de sine – dacă o persoană apropiată se luptă cu anumite stări sau momente dificile, poate foarte ușor să uite să mai acorde importanță propriei stări de sănătate ori poate să fie atât de prinsă încât să nu-și mai asculte nevoile;

- exprimă-ți aprecierea – în orice fel de relație apropiată, a-ți arăta aprecierea și dragostea nu numai când celălalt se simte descumpănit, descurajat sau trece prin momente dificile, ci în fiecare zi petrecută împreună, ajută la întărirea acelui sentiment de conectare și intimitate și îl ajută pe celălalt să se simtă valorizat și sprijinit.

La final, nu uita să ai tu grijă de tine – pentru a putea să oferi ajutor altcuiva, pentru a putea sprijini pe altcineva sau pentru a putea fi acolo pentru cineva, este important să fii tu bine cu tine, să ai grijă de tine și de sănătatea și bunăstarea ta fizică, psihică și emoțională așa că fii atent și caută să obții un echilibru între ceea ce faci pentru alții și ceea ce faci pentru tine.

Pentru tine ce înseamnă sprijinul emoțional?

Dr. Ursula Sandner

 

 

 

2 comentarii pentru “Cum poți oferi cuiva sprijin emoțional?

  1. Sa fii acolo chiar si in tacere dar sa faci cunoscuta prezenta ta fizica/ emotionala, suportul pe care il oferi.

    Multumiri dna Sandner

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.