Frica de eșec implică o îngrijorare excesivă, gânduri negative și o lipsă de acțiune sau ezitarea de a face eforturile necesare pentru a-ți îndeplini un obiectiv. Eșecul poate deveni și o profeție care se împlinește de la sine – îți este atât de teamă, încât eșecul devine singurul rezultat posibil.
Crezi că nu ești suficient de bun, că nu vei putea face față provocărilor, că nu te vei ridica la înălțimea așteptărilor. Îți este teamă că îi vei dezamăgi pe ceilalți nu pentru că nu te vei descurca suficient de bine într-o sarcină anume, ci pentru că nu vezi nicio altă variantă decât să eșuezi complet.
Toți oamenii au frică de eșec, într-o măsură mai mică sau mai mare. Atunci, când frica noastră de eșec este una „sănătoasă”, ne motivează să devenim mai buni, să perseverăm în atingerea scopurilor noastre, să evoluăm. Când frica de eșec este severă, ne imobilizează și ne face să ne simțim incapabili de a acționa, creând, în interiorul nostru, alte frici.
Cum se manifestă frica de eșec?
- te simți neajutorat, lipsit de putere și simți că nu ești capabil să-ți atingi obiectivele;
- amâni frecvent ceea ce ai de făcut, iar acest lucru îți afectează performanța ori nu reușești să finalizezi la timp sarcinile pe care le ai;
- îți poate fi greu să iei decizii;
- le spui celor din jur că cel mai probabil vei eșua, pentru a reduce așteptările pe care le au de la tine;
- îți faci griji că îi vei dezamăgi pe ceilalți dacă vei eșua, ești preocupat de ceea ce vor gândi despre tine;
- eviți să încerci lucruri ori să îți asumi riscuri deoarece nu ai încredere că poți reuși;
- te autosabotezi – de exemplu, prin procrastinare cronică, prin faptul că te lași ușor distras, prin faptul că depui eforturi minime și îți găsești diverse scuze în loc de a-ți dezvolta abilitățile de care ai nevoie („ce rost are să mă străduiesc, dacă oricum voi eșua?);
- ai sentimente intense de anxietate, frică sau panică când preiei sarcini noi de al căror rezultat nu ești sigur;
- ai tendința de a te gândi excesiv înainte de a face ceva și de a pune răul înainte;
- îți poate fi greu să te relaxezi, ai probleme cu somnul din cauza anxietății și a gândurilor negative;
- când te confrunți cu situații neașteptate, poți începe să te simți din ce în ce mai panicat, să ai dificultăți în a respira, să transpiri excesiv, să te doară capul, să simți dureri musculare, să îți apară probleme digestive.
Perfecționiștii simt foarte puternic frica de eșec, își stabilesc standarde foarte înalte și sunt extrem de critici cu ei înșiși, dar și cu alții de cele mai multe ori. Atât în cazul perfecționismului, dar și a fricii de eșec, există probleme care au legătură cu stima de sine, cu încrederea în sine dar și cu dificultatea de a accepta critica.
Ce impact are frica de eșec asupra vieții tale?
- îți este dificil să te recuperezi sau să te acomodezi situațiilor dificile sau schimbărilor;
- ai o autoeficacitate scăzută (crezi că indiferent de ceea ce faci, nu îți vei putea atinge obiectivele);
- întâmpini dificultăți și în alte aspecte ale vieții tale, inclusiv în cazul relațiilor personale, ești mai degrabă pasiv, ratezi diferite oportunități – eșecul poate declanșa sentimente de rușine și inadecvare, astfel că, dacă eviți să încerci să faci ceva (deoarece te gândești că vei eșua), te „protejezi” de sentimente precum rușinea, dezamăgirea sau tristețea. De fapt, pasivitatea nu este o soluție, ci mai degrabă schimbarea felului în care te raportezi la „eșec”, dacă acesta se va întâmpla;
- ești lipsit de motivație – dacă te temi de eșec, poți nici să nu ai motivația necesară să începi lucruri noi sau lucruri care la început par dificile.
Cauzele fricii de eșec
- experiențe negative din trecut – un eveniment din trecut pe care tu l-ai perceput ca fiind un eșec și care te-a impactat foarte tare poate să îți cauzeze o teamă puternică de a nu trece din nou prin același gen de situație. De exemplu, dacă ai avut de susținut o prezentare, însă acea prezentare nu a decurs așa cum te așteptai (poate te-ai simțit umilit sau rușinat), poți dezvolta o teamă foarte mare de a te expune sau a vorbi în public;
- dacă ai crescut într-un mediu în care erai permanent criticat și nu îți erau tolerate greșelile, simțind că nu te poți ridica la înălțimea așteptărilor celor apropiați, poți avea și în viața de adult o teamă foarte mare de a nu greși, de a nu eșua. De asemenea, dacă ai suferit diverse forme de abuz, dacă ai fost umilit, dacă ai fost neglijat sau nu te-ai simțit sprijinit de către părinții tăi poți dezvolta această frică de eșec. Stresul și experiențele traumatizante stau la baza multor tipuri de tulburări și frici, iar frica de eșec este una dintre ele;
- perfecționismul – dacă ești un perfecționist, eșecul este pentru tine cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla, este inacceptabil și greu de suportat;
- anxietatea – o persoană care are anxietate generalizată se va teme, foarte probabil, și de eșec. În același timp, scenariile negative în care nenumărate situații se finalizează aproape întotdeauna cu eșec amplifică anxietatea și senzația de panică;
- stima de sine scăzută și lipsa de încredere în sine – dacă nu ai încredere în tine și în capacitățile tale, te vei teme mereu că nu poți reuși să îți îndeplinești dorințele, obiectivele, scopurile;
- presiunea socială – așteptările familiei, prietenilor, superiorilor ierarhici și societății în general pot fi resimțite ca o presiune de a reuși, de a avea succes. Cu cât această presiune este mai mare, cu atât frica de eșec poate fi mai mare. Desigur, în această situație ceea ce contează cel mai mult este de ce și cât de important este pentru tine să îndeplinești acele așteptări;
- maniera în care definești „eșecul” – de exemplu, unii oameni au niște standarde foarte ridicate, chiar imposibile, iar când nu reușesc să le atingă, se simt lipsiți de valoare și rușinați. Pentru ei eșecul înseamnă a nu face lucrurile „perfect” sau în acord cu acele standarde extrem de înalte. Pentru alți oameni, eșecul înseamnă o șansă de a învăța sau oportunitatea de a deveni mai buni. Când te raportezi astfel la eșec, nu îți mai este teamă, nu te mai lași definit de el.
Ce poți face tu?
- conștientizează de ce anume îți este frică – de exemplu, frica de eșec poate fi o frică de necunoscut sau o frică de a nu simți rușine. Ce credințe de-ale tale îți spun că a greși sau „a eșua” înseamnă că ești un om nevaloros, „defect”? De unde ai aceste credințe? Există o altă manieră în care te poți raporta la tine însuți?;
- întreabă-te care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla – de multe ori, nici acel scenariu nu este atât de tragic precum îl vezi tu. Pe linia vieții, un eșec este doar un mic punct, așa că întreabă-te cât de mult contează sau cât de mult te va afecta acest eșec peste cinci sau zece ani;
- întreabă-te ce se va întâmpla dacă vei reuși – frica de eșec te împiedică să acționezi, însă imaginează-ți și vizualizează și felul în care te vei simți și cum va arăta viața ta dacă îți vei asuma decizia de a acționa în direcția dorită;
- redefinește eșecul – în loc de a privi eșecul ca pe un dezastru absolut, începe să îți construiești o nouă perspectivă. Astfel, eșecul se poate transforma într-o oportunitate de a învăța lecții prețioase și a te dezvolta, o șansă de a intra în contact cu resursele tale interioare, a te mobiliza și a merge mai departe, un obstacol temporar care poate fi depășit ș.a.m.d. O altă perspectivă poate fi următoarea: în loc de a fugi de eșec, urmărește succesul în acțiunile tale, adică focalizează-te pe succes, în loc de a te focaliza pe eșec și pe toate manierele în care poți eșua;
- focalizează-te pe calitățile și punctele tale forte – în loc de a te gândi obsesiv la ce crezi că nu este în regulă cu tine și a te deprecia singur, focalizează-te pe abilitățile, calitățile și punctele tale forte, iar dacă vrei să schimbi ceva la tine sau să dobândești ori să îți dezvolți anumite abilități, începe să faci asta. Autocritca și autodevalorizarea nu te ajută la nimic;
- chestionează-ți credințele – multe dintre credințele pe care oamenii le au îi împiedică pe aceștia să își exploreze potențialul și să trăiască o viață împlinită. Aceste credințe limitative sunt dobândite în urma experiențelor dificile sau nefavorabile de viață, sunt preluate inconștient de la părinți sau de la alți oameni importanți din viață și ajung să devină „adevăruri” chiar dacă nu sunt adevărate;
- direcționează-ți eforturile asupra lucrurilor pe care le poți controla – dacă ai de îndeplinit o anumită sarcină sau îți dorești să atingi un anumit obiectiv, dacă îți îndrepți atenția asupra lucrurilor pe care le poți controla și care depind de tine, te simți mult mai încrezător atât în proces, cât și în rezultatul final. Dacă te blochezi încă de la început în „nu se poate, pentru că....” (și aici găsești tot felul de motive), te vei simți descurajat și lipsit de putere. Pe măsură ce parcurgi pașii necesari, vei observa cât de multe lucruri depind de tine, de fapt, unul dintre cele mai importante fiind atitudinea ta față de situația respectivă;
- stabilește-ți obiective realiste și fă-ți un plan de acțiune pe pași – dacă îți dorești să realizezi un anumit lucru care este important pentru tine, te poți simți copleșit și te poți îndoi dacă vei fi sau nu capabil să reușești, având tendința de a renunța din start, însă dacă, pentru a atinge acel obiectiv, îți faci un plan de acțiune pe pași, iar apoi începi să te dedici fiecărui pas în parte, vei observa că totul va deveni mult mai clar și mai ușor pentru tine;
- solicită ajutor – a vorbi despre fricile tale cu o persoană de încredere sau cu un specialist te poate ajuta să te înțelegi mai bine, să dezvolți percepții noi, să găsești soluții pentru a depăși acele frici.
A depăși frica de eșec cere timp și, cel mai important, acțiune. Pentru început îți poți stabili obiective mici care, odată împlinite, te ajută să te simți mai puternic și mai încrezător în propriile forțe. Nu aștepta ca fricile tale să dispară de la sine, ca prin minune, ci acționează în ciuda lor, acționează chiar dacă îți este frică. Fă un pas oricât de mic astăzi și nu uita să ai grijă de tine și să fii compasiv și înțelegător cu tine însuți în acest proces care poate fi unul cu suișuri și coborâșuri. Succes!
Dr. Ursula Sandner
Citind articolul, tocmai ce m-am regăsit in fiecare punct. Încerc sa pun sugestiile in aplicate dar nu îmi iese tot timpul.