Viața ta este o oglindă a alegerilor pe care le faci, a limitelor și granițelor pe care le stabilești și a curajului de a-ți apăra convingerile și valorile. De multe ori, oamenii ajung să se conformeze pretențiilor și așteptărilor celorlalți, spun „da” când, de fapt, își doresc să spună „nu”, evită să își susțină punctul de vedere ori să ia atitudine deoarece se tem de confruntări și încearcă să păstreze o armonie care este, în realitate, fragilă și superficială. Le este teamă de respingere sau judecată și se tem că dacă își exprimă un dezacord sau niște opinii diferite, vor pierde aprobarea celor din jur.
Toate aceste temeri îi împiedică să fie, de fapt, „de partea lor”, devenind foarte vulnerabili în fața influențelor externe sau, altfel spus, ușor de influențat sau manipulat, lucru ce poate duce la frustrări, resentimente și pierderea respectului de sine. Când alegi să te exprimi pe tine însuți, să îți exprimi nevoile, să acționezi conform principiilor tale, încrederea în sine crește, deoarece este ca și cum ai face o declarație prin care spui: „Eu contez. Sentimentele mele sunt importante. Opiniile mele merită ascultate.”
De fiecare dată când alegi să îți faci vocea auzită și să îți aperi drepturile, îți asumi responsabilitatea pentru direcția vieții tale și îți reamintești că ești stăpânul propriei tale existențe. Acest lucru nu înseamnă să fii rigid sau să-ți impui punctul de vedere cu orice preț, ci să îți exprimi gândurile, sentimentele și nevoile într-un mod asertiv, să îți păstrezi echilibrul interior și să știi unde să trasezi limitele.
A-ți face vocea auzită nu exclude, așadar, să fii empatic și deschis către perspectiva celuilalt. Din contră, o comunicare sănătoasă presupune ascultare activă, răbdare și dorința de a găsi un echilibru între propriile nevoi și nevoile celorlalți. Alegând să îți exprimi opiniile, demonstrezi curaj și maturitate emoțională, însă acest lucru necesită practică, cu atât mai mult cu cât ai fost obișnuit să eviți confruntările sau să îți suprimi vocea de teama respingerii.
Este nevoie de timp și de efort pentru a-ți dezvolta abilitatea de a te exprima într-un mod asertiv, iar acest proces începe cu pași mici și consecvenți. Așadar, pentru a te autoafirma, trebuie să îți cunoști valorile, nevoile și limitele. Fără această claritate, devine dificil să știi ce lupte merită purtate și când să te retragi. Ce poți face?
- definește-ți valorile - ce este cu adevărat important pentru tine? Ce nu ești dispus să negociezi? De exemplu, dacă respectul reciproc este o valoare pentru tine, acest lucru te va ghida să reacționezi ferm atunci când simți că ești tratat cu lipsă de respect;
- identifică-ți nevoile - care sunt lucrurile de care ai nevoie pentru a te simți împlinit? Acestea pot varia de la nevoi emoționale, cum ar fi respectul, până la cele practice, cum ar fi timpul personal. De exemplu, dacă simți constant că ai nevoie de mai mult timp pentru tine, asta indică faptul că timpul personal este o prioritate. Recunoașterea acestei nevoi îți va permite să o exprimi și să o protejezi mai bine;
- clarifică-ți limitele - cunoașterea limitelor tale te ajută să le comunici celorlalți și să le protejezi. Fie că este vorba despre relațiile personale, muncă sau viața socială, este important să știi unde trasezi linia între ceea ce accepți și ceea ce nu. De exemplu, „nu pot prelua sarcini suplimentare în afara orelor de program”.
Un exercițiu simplu este să reflectezi asupra momentelor în care te-ai simțit frustrat, ignorat sau copleșit. Întreabă-te: „Ce anume a declanșat acele sentimente? Ce limite au fost încălcate? Ce nevoie nu a fost împlinită?” Identificând aceste aspecte, poți începe să îți conturezi mai clar valorile, nevoile și limitele.
Dezvoltă-ți abilitățile de comunicare asertivă - comunicarea asertivă presupune a-ți exprima propriile gânduri, sentimente, nevoi și opinii într-un mod clar, direct și respectuos, fără a încălca drepturile celorlalți sau a-ți compromite propriile valori. Este un echilibru între a-ți susține punctul de vedere și a respecta punctele de vedere ale celor din jur.
- folosește mesaje de tip „eu” în loc de „tu” - în loc să acuzi, vorbește despre cum te simți, ce ai nevoie sau ce soluții propui. De exemplu, în loc de „tu nu mă asculți niciodată!”, poți spune „mă simt ignorat când nu am ocazia să îmi exprim punctul de vedere.”
- exprimă-te clar - fii direct și specific în ceea ce spui și evită ocolișurile sau exprimările vagi. De exemplu, în loc de „nu prea îmi place ce faci câteodată”, poți spune „mă deranjează când vorbești la telefon în timpul mesei. Mi-ar plăcea să petrecem timpul acesta discutând unul cu celălalt.”
- ascultă activ – aceasta presupune o implicare conștientă și empatică, prin care nu doar că recepționezi mesajul celuilalt, ci îi și validezi emoțiile și intențiile, prin menținerea contactului vizual, folosirea unui limbaj corporal deschis, adresarea unor întrebări deschise, reformularea mesajului transmis pentru a verifica înțelegerea corectă și a demonstra interes, oferirea de feedback adecvat etc;
- dacă celălalt insistă să îți schimbe poziția, repetă într-o manieră calmă și fermă mesajul tău, fără a da explicații suplimentare – de exemplu, „înțeleg că ai nevoie de ajutor, dar nu pot prelua această sarcină acum. Te rog să găsești altă soluție.”
- învață să gestionezi criticile fără a deveni defensiv sau agresiv - ascultă fără a întrerupe sau a reacționa impulsiv, recunoaște partea adevărată a criticii (dacă există) și clarifică ceea ce nu este corect.
Fii atent la modul în care te exprimi, nu doar prin cuvinte, ci și prin gesturi, tonul vocii și postură - felul în care te prezinți contează mult atunci când vrei să te faci înțeles și să transmiți încredere. De exemplu, dacă stai aplecat sau vorbești încet și neclar, cei din jur pot avea impresia că nu ești sigur pe tine. Ține spatele drept, relaxează-ți umerii și adoptă o postură deschisă. Vorbește calm, pe un ton clar și moderat, fără să te grăbești sau să ridici vocea inutil. Uită-te în ochii celui cu care vorbești – asta îi arată că ești atent și că ești implicat în conversație. Poți folosi gesturi pentru a-ți sublinia ideile, dar fără să exagerezi, ca să nu distragi atenția. De asemenea, un zâmbet sau o expresie prietenoasă pot face ca mesajul tău să fie perceput într-un mod pozitiv. Atunci, când cuvintele tale și limbajul nonverbal se armonizează, reușești să comunici mai eficient și să lași o impresie plăcută.
Fii deschis să negociezi și să cedezi acolo unde este posibil, atâta timp cât valorile tale rămân intacte – susținerea punctului de vedere nu înseamnă întotdeauna să obții exact ceea ce vrei, ci să ajungi la un acord care îți respectă nevoile cele mai importante, fără a crea conflicte inutile.
Transformă obiecțiile în oportunități - când cineva îți contestă punctul de vedere, folosește întrebări deschise pentru a înțelege mai bine poziția celuilalt și a găsi puncte comune. Poți spune ceva de tipul: „Îmi place perspectiva ta. Cum crezi că putem integra ideea mea pentru a găsi o soluție echilibrată?”.
Dezvoltă-ți încrederea în sine prin acțiuni deliberate - încrederea în sine nu vine din teorie, ci din acțiune. Cu fiecare pas pe care îl faci pentru a te autoafirma și a-ți susține punctul de vedere, îți întărești percepția asupra propriei valori:
- începe cu situații mai puțin complicate în care să îți exprimi punctul de vedere - de exemplu, spune „nu” unui produs pe care nu îl dorești: „Nu, mulțumesc. Nu am nevoie de asta acum”;
- fii consecvent - încrederea în sine se construiește pe baza unui comportament constant. Dacă stabilești limite, respectă-le;
- acordă-ți susținere și încurajare – tendința oamenilor este de a se focaliza mai degrabă pe defectele lor și pe ceea ce nu au reușit să facă, așa că, pentru a modifica acest tipar, începe să-ți dezvolți obiceiuri noi. De exemplu, în fiecare seară, scrie trei lucruri pozitive pe care le-ai făcut în acea zi. Aceasta îți întărește încrederea și îți amintește că ești capabil să iei decizii și să acționezi în acord cu valorile tale.
Să îți susții punctul de vedere, dorințele și nevoile poate fi dificil uneori. Fiecare dintre noi se confruntă, la un moment dat, cu blocaje pe care nici măcar nu le conștientizează pe deplin – poate că sunt frici ascunse, nesiguranțe acumulate în timp sau obiceiuri vechi care ne fac să evităm confruntările sau să ne subestimăm valoarea. Oricât de copleșitoare ar putea părea aceste obstacole, ele nu sunt de netrecut. Deși poate părea dificil să faci acest lucru de unul singur, ajutorul unui terapeut poate fi benefic. Acesta te poate ghida să înțelegi mai bine sursa acestor blocaje, să îți redescoperi încrederea în tine și să înveți cum să îți exprimi nevoile într-un mod autentic și asertiv. Nu uita, meriți să fii auzit, respectat și apreciat exact așa cum ești. Ești mai puternic decât crezi – folosește această putere pentru a-ți construi viața pe care o meriți!
Dr. Ursula Sandner
Cu gratitudine, pentru tot ceea ce faceți și împărtășiți cu noi!🙏
Nu regret o secundă că m-am abonat… Mereu cu răspunsuri la întrebările mele… Mulțumesc cu recunoștință!!!
F.bine spus !