Ce atitudine ne ajută să depășim cu bine starea de criză? (2)

Partea a doua

Pentru a înțelege mai bine reacțiile pe care le au oamenii în timpul pandemiei, ne este util să aflăm cum reacționează oamenii, în general, în fața dezastrelor.

Institutul pentru sănătate mintală în caz de dezastru (Institute for Disaster Mental Health) vorbește despre un model, un tipar de a reacționa în fața unui dezastru, unui eveniment periculos, amenințător:

Pentru evenimentele predictibile, există o perioadă de atenționare când oamenii sunt anunțați că un dezastru este posibil să se întâmple pentru a putea să se pregătească ori să evite acel pericol. Anumiți oameni țin cont de atenționări, pe când alții neagă pericolul și nu iau nicio măsură. În orice caz, apare un anumit grad de anxietate.

În perioada impactului, când evenimentul este în desfășurare, oamenii se focalizează pe a supraviețui. Sunt preocupați de propria sănătate și siguranță și de sănătatea și siguranța celor din jur și își fac griji pentru persoanele care sunt departe de ei. Primii care acționează sunt cei responsabili de siguranța și protecția celorlalți – pompierii, medicii, poliția sau armata și deseori se expun pericolelor pentru a-i salva și ajuta pe ceilalți.

Perioada de după impact poate fi împărțită în două secvențe diferite: faza de lună de miere când oamenii sunt pur și simplu recunoscători și se simt eliberați că au supraviețuit dezastrului, sunt optimiști și promit că se vor ajuta reciproc ori primesc ajutor din exterior și o fază a deziluziei când oamenii încep să conștientizeze cu adevărat pierderile lor și faptul că nu le va fi ușor să se recupereze ori să reintre pe o traiectorie normală. Această fază poate fi asemănată cu o analiză obiectivă a realității și poate fi cea mai dificilă dintre toate, deoarece oamenii rămân brusc pe cont propriu, fără ajutorul pe care îl primiseră înainte de la instituții, organizații sau alți semeni de-ai lor. În acest punct trebuie să-și recunoască și accepte pierderile.

După aceasta urmează perioada de reconstruire când oamenii încep să-și asume propria recuperare, când se străduiesc să instaureze o nouă ordine a lucrurilor, să reclădească ce au pierdut fiind conștienți de faptul că lucrurile nu vor mai fi la fel ca înaintea dezastrului.

În cazul pandemiei Covid-19, nu există o delimitare a acestor perioade (cumva, la nivel mondial toate aceste etape se suprapun):

Virusul continuă să se răspândească și nu știm pentru cât timp va continua; practic încă suntem într-o etapă de atenționare (luăm măsuri pentru a evita pericolul și pentru a ne pregăti pentru ce urmează).

Cei care s-au îmbolnăvit, apropiații celor care s-au îmbolnăvit, medicii, cei care se confruntă cu luarea deciziilor privind managementul pandemiei se află în perioada impactului care nu știm cât va dura.

Nimeni nu se află de fapt în perioada post impact, dar unii dintre noi am putut experimenta puțin din etapa lunii de miere atunci când, de exemplu, am început să studiem sau să muncim de acasă (am scăpat de un potențial pericol) sau din etapa deziluziei atunci când am început să resimțim ce efecte au măsurile restrictive asupra noastră și asupra libertății de mișcare cu care eram obișnuiți.

Stresul cu care se confruntă oamenii poate fi cauzat și de acest lucru – noi nu trecem prin etapele unui „dezastru” pe rând, așa cum ar fi în cazul unui cutremur, de exemplu, ci le înfruntăm pe toate deodată într-o anumită măsură.

Așadar, ce putem face pentru a diminua acest stres și a gestiona mai eficient situația actuală?

Oricât ne-am dori ca lucrurile „să reintre în normal”, pentru că nu știm când se va întâmpla aceasta, cel mai bine este să ne focalizăm pe ceea ce putem face acum, să încercăm să ne adaptăm cât mai bine la schimbările care au loc.

În loc de „a ne pune viața pe pauză” până când totul va trece, să căutăm acum motive de satisfacție și recunoștință, să ne facem mici bucurii acum, să căutăm variante alternative la activitățile și hobby-urile noastre în loc de a renunța cu totul la orice fel de activități.

În loc de a ne lăsa prinși în această spirală negativă, când începem să vedem numai lucrurile negative și minusurile existenței, să ne focalizăm pe ceea ce este bun și să fim recunoscători pentru ce avem – acest lucru nu înseamnă că ignorăm sau negăm ceea ce este negativ sau problematic, ci că mai degrabă ne focalizăm pe lucrurile pozitive din viața noastră care deja există. De exemplu, în loc de a ne plânge că nu putem să ne întâlnim față în față ori că nu putem organiza evenimente sociale, să fim recunoscători că trăim într-o epocă când tehnologia ne ajută să păstrăm contactul cu cei din jur, să comunicăm, să fim informați ori să avem acces la educație.

Pentru a lua problema în propriile mâini și a gestiona eficient stresul pe care îl resimțim, este important să conștientizăm ce anume ne stresează – să facem un inventar al gândurilor și îngrijorărilor noastre și să observăm câte dintre ele sunt raționale și utile și câte nu.

Te îngrijorează faptul că te-ai putea îmbolnăvi ori că cineva drag ție s-ar putea îmbolnăvi? Te îngrijorează că dacă te-ai îmbolnăvi, nu ai mai putea munci și atunci ai rămâne fără resurse financiare? Te îngrijorează că ți-ai putea pierde locul de muncă? Că nu vor mai fi suficiente resurse pentru toți ori că nu vei mai putea avea acces la acele resurse? ș.a.m.d.

Întreabă-te, așadar, ce anume te îngrijorează în acest moment și notează toate acele gânduri.

Acum întreabă-te care sunt în mod real șansele ca unul dintre aceste lucruri pe care ți le imaginezi să se întâmple ori care este măsura reală (nu catastrofică) în care te va impacta un astfel de lucru. Poate că vei realiza că unele dintre îngrijorările tale sunt inutile și atunci vei renunța la ele, focalizându-te în schimb, pe acele aspecte pe care chiar trebuie să le iei în serios.

Apoi stabilește două categorii: lucruri pe care nu le poți controla și lucruri pe care le poți controla. Încadrează tot ceea ce ai notat mai sus în aceste două categorii și stabilește cum te vei comporta în ambele cazuri – ce vei face și cum vei acționa în privința lucrurilor pe care le poți controla?

Care este atitudinea ta în fața lucrurilor pe care nu le poți controla? Este important să acceptăm ceea ce nu putem controla și să ne alegem o atitudine constructivă față de ele. De exemplu, nu putem controla evoluția răspândirii virusului, dar putem să ne controlăm gândurile și îngrijorările pe care le avem în legătură cu asta. Putem să ne controlăm emoțiile și stresul, adică să găsim soluții pentru gestionarea acestora precum minduflness sau exercițiile fizice. Fiecare persoană știe cel mai bine ce funcționează pentru ea, important este să facă ceva în direcția asta pentru a nu permite ca stările negative să o copleșească.

Un alt factor care ne poate ajuta să gestionăm mai bine stresul ori dimpotrivă, ne alimentează acest stres, este legat de alegerea cu atenție a știrilor și informațiilor pe care le urmărim. Este necesar să fim informați, dar focusul nostru în această perioadă nu ar trebui să fie pe știri, ci pe propria bunăstare.

A fi tot timpul cu mintea „prinsă” în social media contribuie la creșterea anxietății – de exemplu, un studiu publicat în revista Health Psychology demonstrează că există o corelație puternică între expunerea la mass-media și stresul acut. După bombardamentele din 2013 de la maratonul din Boston, oamenii care s-au expus avalanșei de știri și informații despre acest subiect au avut nivele mult mai ridicate de stres decât cei care au fost expuși în mod direct evenimentului.

A ne simți conectați cu cei din jurul nostru, prin orice mijloace este posibil acum, reprezintă un alt element important care contribuie la bunăstarea noastră. Din fericire, în această eră a tehnologiei, a rămâne în contact cu cei dragi se poate realiza foarte ușor.

De noi depinde felul în care gestionăm toată această etapă mai dificilă prin care trecem acum. Este important să ne aducem aminte că nu suntem neputincioși și că avem capacitatea de a ne face viața mai bună, dacă adoptăm o atitudine proactivă și dacă nu ne lăsăm pradă gândurilor și emoțiilor noastre negative.

Folosește-ți puterea interioară!

Dr. Ursula Sandner

 

 

3 comentarii pentru “Ce atitudine ne ajută să depășim cu bine starea de criză? (2)

  1. Minunat articol! O radiografie clara a realitatii, dar si solutii practice pentru a ne putea adapta situatiei cu daune minime. MULTUMESC!

  2. Multumiri din suflet,pentru porția de optimism,cu care mă încarc citind fiecare articol al tău!
    cu recunoștință,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *