Ce se întâmplă atunci când te plângi?

Oamenii se plâng deseori pentru că au impresia că în acest fel se vor simți mai bine; vor să se elibereze de toată tensiunea emoțională pe care o resimt, caută sprijin în ceilalți, caută să fie aprobați, să li se dea dreptate, să fie compătimiți, ori pur și simplu s-au obișnuit să reacționeze în acest fel trăind într-o perpetuă stare de negativitate.

Oamenii negativi, încrâncenați, cei care niciodată nu sunt mulțumiți de nimic, cei care se plâng în permanență, sunt acei oameni care, în general, împrăștie această negativitate și asupra altora. Vor să îi atragă și pe cei din jur în „norul lor negru” deoarece nu-și doresc să sufere în tăcere, de unii singuri. Dacă ei nu se simt bine, nu își doresc nici ca cei din jur să se simtă bine. Fie că fac asta conștient sau inconștient, în preajma unor astfel de oameni te vei simți mai mereu încărcat și împovărat.

Când vedem pe cineva furios, trist sau manifestând orice alt gen de trăire, fără să vrem creierul nostru va încerca „să imite” acea trăire pentru a putea să înțelegem mai bine persoana respectivă, și va face acest lucru prin activarea acelorași sinapse responsabile de emoția pe care noi o observăm la celălalt. Fără să ne dorim și poate fără să ne dăm seama, trăirile celor din jurul nostru sunt „contagioase”, iar negativitatea „se ia” mult mai ușor decât pozitivitatea. De aceea, pentru sănătatea noastră psihică și emoțională, este important să ne înconjurăm de oameni alături de care să ne putem simți bine, însă pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să fim și noi asemeni celor pe care ni-i dorim în preajmă – pozitivi, asumați și dispuși să lucrăm în permanență asupra inteligenței noastre emoționale.

În plus, atunci când ești în preajma unor oameni care se plâng, vei avea și tu tendința să începi să te plângi, să te gândești la acele lucruri care nu sunt ok ori să îți faci scenarii negative cu ce s-ar putea întâmpla. Pe cât posibil, dacă iei parte la astfel de conversații, încearcă să nu pici în această capcană; încearcă să nu îi dai apă la moară celui care se plânge, direcționând în schimb discuția spre aspecte mai plăcute. De exemplu, un coleg se poate plânge de faptul că a primit o nouă sarcină care nu îi este pe plac, iar tu, în loc de a-l compătimi și a-i cânta în strună cât de nedrept e totul, ascultă-l, însă menționează-i faptul că poate folosi această sarcină ca pe o oportunitate de a-și demonstra sieși că poate, o șansă de a învăța lucruri noi sau a-și îmbunătăți anumite capacități.

În fond, cine își dorește să asculte la nesfârșit cum prietenul, colegul, mama, tata sau partenerul se plânge de tot felul de lucruri, deseori doar de dragul de a se plânge? Atunci când te plângi, de fapt, încerci să eviți orice formă de asumare a responsabilității. Tu nu vrei sau îți spui că nu poți să faci nimic pentru a soluționa situațiile de care te plângi. Vrei doar să atragi atenția în acest fel sau te-ai obișnuit cu statutul de victimă și cauți să ți se valideze acest statut, cauți să stârnești milă, compasiune sau să fii consolat.

Deși, poate, te poți simți bine pe moment atunci când începi să te plângi, adevărul este că acest obicei este unul extrem de toxic, la propriu. De pildă, în acele momente nivelul de cortizol crește. Acest hormon al stresului îți activează starea de „luptă sau fugi” și pe termen lung poate duce la probleme de sănătate precum un colesterol ridicat, obezitate, boli de inimă, diabet. În plus, de fiecare dată când te plângi de ceva, este ca și cum ai retrăi iar și iar și iar situația respectivă. Ți se activează aceleași emoții, care se amplifică și se tot amplifică pe măsură ce tu aduci din ce în ce mai mult în prezent acea situație. Acest tip de „eliberare emoțională” este de fapt o încărcare, deoarece nu te eliberezi cu adevărat, ci pur și simplu îți adâncești anumite sentimente negative.

A te plânge presupune, din start, a-ți îndrepta atenția și energia pe ceva negativ. Atunci, când ai gânduri și trăiri negative în mod repetat, practic îți setezi creierul să răspundă în aceeași manieră și de acum încolo, adică cu negativitate. Gândurile schimbă structura creierului și cu cât mai mult te plângi de ceva anume, cu atât mai mult îți vei întări acele rețele neuronale care te fac să reacționezi în acest fel. Cu cât mai mult îți vei activa anumite rețele neuronale, cu atât mai mult vei manifesta același tip de comportament. Acest gen de comportament va deveni automat și vei tinde să reacționezi la fel de fiecare dată. De exemplu, chiar și când ți se întâmplă lucruri frumoase, vei avea tendința de a te focaliza pe ceea ce nu este bine deoarece a devenit mult mai ușor pentru tine să ai o atitudine negativă decât una pozitivă, indiferent de ceea ce se întâmplă în jurul tău. Sau te poți regăsi în situația în care ieși la o plimbare sau încerci să te relaxezi și dintr-o dată mintea ta devine din ce în ce mai copleșită de gânduri negative - pentru că tu deja ești obișnuit să accesezi frecvent astfel de gânduri.

În plus, creierul tinde să se focalizeze mai mult pe negativ decât pe pozitiv deoarece stimulii negativi produc mai multă activitate neuronală decât cei pozitivi și sunt percepuți și mai rapid. Acest fenomen poartă denumirea de bias cognitiv de negativitate. În momentul în care ne plângem în mod repetat, activăm neuronii care sunt responsabili de acest bias de negativitate. Adevărul este că noi suntem cei care ne creăm o realitate negativă prin faptul că repetăm anumite gânduri și comportamente negative. Acestea nu ajung să ne influențeze atât de tare decât dacă ne devin obișnuințe. De noi depinde pe ce ne focalizăm atenția, ce maniere de a gândi, simți și a ne comporta susținem și ducem mai departe.

Este posibil să ne eliberăm de gânduri și acțiuni distructive și să ne schimbăm obiceiurile negative? Răspunsul este DA! Creierul nostru dispune de o caracteristică importantă și anume neuroplasticitatea. Acest lucru înseamnă că el are capacitatea de a se restructura, de a se modifica în permanență pe parcursul vieții noastre. Așa cum prin repetarea anumitor gânduri ne-am format anumite tipare de a gândi, anumite rețele neuronale, tot așa putem alege să gândim și să ne comportăm altfel, să ne formăm alte rețele neuronale.

Atunci, când neuronii se activează în același timp (aceasta reprezentând o reacție la un anumit stimul), se vor conecta între ei, dând naștere unei conexiuni puternice. Așadar, cu cât repeți mai mult un lucru, conexiunile se întăresc, devenind mai puternice pe zi ce trece. Pe de altă parte, dacă încetăm să mai facem un lucru sau îl facem din ce în ce mai rar, conexiunile neuronale se vor slăbi și ne va fi din ce în ce mai greu să facem acel lucru.

Cu cât mai mult ne vom plânge, cu atât mai mult vom întări tiparele negativității, cu cât facem asta din ce în ce mai rar, cu atât vom slăbi acele tipare.

Desigur că nu putem să fim în permanență veseli și într-o formă excepțională, și nici nu este realist asta, însă putem să întreprindem anumite activități ori să facem anumite lucruri prin care să combatem gândirea negativă.

Astfel, putem să recadrăm gândurile noastre negative, adică să privim lucrurile dintr-o perspectivă diferită - să modificăm înțelesul unui lucru prin modificarea perspectivei. De exemplu, în loc să gândești că ești nemulțumit pentru că nu ai primit promovarea mult „vânată”, poți gândi că ai prilejul să îți îmbunătățești anumite abilități sau că poți să îți dedici timpul pe care ar fi trebuit să îl petreci în plus la job ca să te ocupi, în schimb, de o pasiune de-a ta pe care ai dat-o uitării.

Atunci când te plângi, ești de fapt nemulțumit că lucrurile sunt într-un anumit fel care ție nu îți este pe plac. Dacă într-adevăr nu depinde de tine schimbarea acelui aspect, tot ce poți să faci este să îți schimbi perspectiva. Ce rost are să te plângi, să te încarci cu negativitate, să-i încarci și pe alții cu negativitate, dacă nu poți schimba lucrurile? Tu ești în controlul gândurilor și emoțiilor tale, astfel încât data viitoare când vei avea tendința să te plângi din nou, adu-ți aminte că îți poți schimba punctul de vedere. Asumă-ți responsabilitatea pentru ceea ce poți controla - pentru atitudinea și acțiunile tale.

Atunci când situația care ne deranjează depinde de noi, cel mai înțelept lucru pe care îl putem face este să găsim o soluție. Când ne plângem suntem focalizați, de fapt, pe ceea ce nu ne dorim. Însă cum ar fi să ne îndreptăm atenția înspre ceea ce ne dorim, în schimb, și să începem să facem schimbări pentru a obține acele lucruri?

O altă manieră prin care poți să combați gândirea negativă este practicarea recunoștinței. În loc să te gândești la toate lucrurile care nu îți sunt pe plac sau la cele care deocamdată îți lipsesc, gândește-te la toate motivele pentru care ești recunoscător. Chiar simplul fapt că acum poți citi acest articol, că simți aerul cum intră și iese din plămânii tăi, reprezintă motive de recunoștință. În momentul în care te focalizezi pe lucrurile bune din viața ta, îți înveți creierul să funcționeze altfel, să rupă vechile tipare distructive care te afundă în frustrare, nemulțumire, lipsă de sens.

Când ești prezent și conștient de senzațiile, trăirile și gândurile tale, ești, de asemenea, și foarte atent la felul în care reacționezi sau la ceea ce urmează să spui. De exemplu, înainte de a spune ceva sau a reacționa în mod automat, gândește-te dacă ceea ce urmează să spui sau să faci întărește sau perpetuează un obicei negativ sau unul pozitiv. Tu ești cel care alege ce gânduri și tipare duci mai departe în viața ta.

Desigur că nu ne putem aștepta ca negativitatea gândurilor și vieții noastre să dispară ca prin minune, de fapt, nici nu putem să renunțăm la ceva dacă nu punem altceva în loc – nu putem să facem să dispară gândurile noastre negative ca prin minune, însă le putem transforma. Cu fiecare zi, cu fiecare lună, putem să devenim din ce în ce mai conștienți și să găsim noi modalități, mai bune și evolutive prin care să ne raportăm la ceea ce ni se întâmplă.

Te invit ca, măcar pentru o zi, în momentul în care identifici gânduri negative și simți nevoia să te plângi, să te gândești, în schimb, cum poți să transformi acele gânduri astfel încât să simți în mod real o schimbare pozitivă în mintea și în viața ta.

Te invit ca, în aceeași zi, să înlocuiești motivele de nemulțumire cu motive de recunoștință și să îmi spui cum te vei fi simțit la sfârșitul zilei.

Nu uita că puterea este în mâinile tale!

Dr. Ursula Sandner

 

 

 

 

11 comentarii pentru “Ce se întâmplă atunci când te plângi?

  1. Da asa este . Aveti mare dreptate. Dar intr-o lume agitata este greu …De multe ori lucrurile negative vin chiar daca tu gandesti doar pozitiv. Atunci cand vin in fiecare zi numai surprize neplacute pe care nu ai cu cine sa le discuti, ele sunt dificil de gestionat si astfel din om pozitiv devii omul negru . Va multumesc pentru articolele si cartile extrem de inteligente . Sunteti, cred eu o persoana minunata ce dispune de o inteligenta remarcabila . Domnul sa va ocroteasca pasii.

  2. Superb!
    Multumesc foarte mult draga Ursula pentru sprijinul tau de a ne regasi si a evolua continuu la alt nivel. Esti minunata!

  3. Ok, recunosc sunt cârcotașă! Dar mi-a sărit în ochi. Un articol despre gândirea pozitivă care se încheie cu sintagma „Nu uita” anulează instantaneu tot articolul. Acel nu final nu își are locul, mai ales când o formulare de genul „Amintește-ti” este mult mai puternica pentru ca iese din tipare și are impact emoțional mult mai puternic. O zi frumoasă și spor la scris!

  4. O formă deosebit de importantă de combatere a gândurilor și emoțiilor negative o constituie faptul de a trece IMEDIAT la munca fizică susținută.

    Munca face să dispară – pentru un timp – sentimentele și poate umple acel vid rămas cu satisfacție și împlinire.

    E foarte bine când ne propunem să devenim oameni 98% raționali. Fără sentimente cât mai mult posibil.

    Cu cât scoatem sentimentele din importanța lor și inclusiv din suflet,și le înlocuim cu rațiunea,cu atât mai fericiți și mai productivi vom deveni. Mult succes!

  5. Multumesc Ursula ,îmi este de folos tot cea ce scrii și apreciez bunătatea ta .sunt situații in viața când te copleșesc gândurile negative ,te plângi mereu și te adâncești in suferința .cu ajutorul tău încet ,dar sigur fac fata in fiecare zi situațiilor .cum reușim sa iertam Ursula?

    1. Multumesc mult pentru ajutorul care ni-l oferi .Domnul sa-ti rasplateasca efortul.Multumesc

  6. Mulți dintre noi, care se află în transformare profundă și ascensiune spirituală, pot simți că singurătatea sau sentimentul de a face totul singuri, este extrem de istovitor, dar fiecare avem de lucru cu noi înșine, în solitudine, eliminându-ne orice forme de conștiință scăzute, negative, limitate, dense.Trebuie să acceptăm că este posibil să nu existe mulți alți oameni, care să ne “înțeleagă”, deoarece ne adaptăm Noii Energii, în care musai e să avem încredere că înțelepciunea noastră intuitivă este recunoscută, preţuită și pe deplin acceptată, că Universul menține viziuni veșnice de armonie, unitate, pace și recalibrare. Este posibil să nu ne vedem propria valoare sau să nu înțelegem cum energia noastră trezită atinge conștiințe ce încearcă să se opună Noului. Unii dintre noi au ales să trăiască cu inimi închise în durere, judecată și gânduri întunecate, e în drepul fiecăruia pe ce cale o ia și ce consecințe își asumă prin alegeri. Desigur, nu toată lumea va accepta sau îi va plăcea ceea ce aduc cei veniți la întrupare ACUM și AICI pentru a fi deschizători de drum și este rațional să se opună, pentru că le e pusă bomba de transformare personală sub ei. Sunt aduși în fața oglinzii interioare; cerându-li-se să se confrunte cu iluziile egoului și cu prinderea îngrozitoare a minții limitate inferioare. Înţeleg pe deplin, ca de fiecare dată, trăirea acelora ce închid un material spunând „a fost o reală încântare conexiunea cu voi”. Pentru că da, prin primirea unui nou dar, pentru mine a fost o reală încântare să mă conectez în acest fel, acum cu voi, Ursula Sandner și Condor C. Binecuvântați suntem toții, cu Lumină și Iubire!
    https://www.youtube.com/watch?v=y37krefui5E

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *