Jocurile de putere in cuplu – partea 2

alpha female"Unii bărbaţi au suspinat la răpirea femeilor lor, cei mai mulţi însă la faptul că nimeni n-a avut de gând să le răpească." F. Nietzsche

In articolul precedent, pe care il gasesti aici , despre jocurile de putere in cuplu, am vorbit despre tipurile de relatii pe care le au barbatii "alfa" si cei care doresc sa fie "alfa", iar in acest articol vorbim despre barbatii care nu-si asuma puterea pe care o reprezinta ideea de "masculinitate" si consecintele acestui fapt pe plan relational.

Sa lamurim insa un aspect foarte important care tine de dinamica relatiilor dintre un barbat si o femeie. Orice femeie, oricat de puternica sau de independenta este ea, precum si cea care cauta sa devina dependenta de un barbat - fie ca a fost influentata in copilarie de povesti ca si "Cenusareasa" sau "Frumoasa din padurea adormita", ori ca nu vrea sa se maturizeze si sa traiasca pe propriile ei picioare - isi doreste (constient sau inconstient) sa aiba alaturi un barbat care sa manifeste cat mai multe din atributiile masculinitatii: sa fie vertical, demn, hotarat, ferm, intelept, proactiv, de incredere, puternic s.a.m.d. Fiecare femeie isi doreste sa poata sa se simta in siguranta si protejata de barbatul de langa ea. Doar alaturi de un BARBAT poate o femeie sa se simta cu adevarat FEMEIE, cu tot ce presupune acest lucru. Dorinta sexuala (atunci cand vorbim despre o dinamica sexuala normala)  se bazeaza pe atractia dintre energia feminina si cea masculina. Pentru ca o femeie sa se simta atrasa sexual de un barbat este necesar ca acesta sa o domine cu energia lui sexuala masculina si ea sa-si doreasca sa se supuna acestei energii. Din punct de vedere sexual si reducand totul la termeni de instinct si de biologie, barbatul este proactiv si femeia pasiva, iar metaforic vorbind barbatul este "sabia" iar femeia este "teaca".

Insa ce se intampla atunci cand un barbat nu manifesta atributiile masculinitatii?

Poate datorita faptului ca au avut mame dominatoare ori influentei factorilor genetici sau de altora natura care i-au marcat in dezvoltarea personalitatii lor, unii barbati nu-si asuma sau nu manifesta caracteristicile masculinitatii. Sunt mai degraba pasivi, lipsiti de vigoare, blanzi, poate excesiv de sensibili sau de fragili din punct de vedere emotional. Unii dintre ei vor cauta in femeia de langa ei compensarea lipsei lor de putere si vor fi acei barbati despre care se spune ca "sunt sub papuc", ori vor cauta o femeie care este ca si ei si vor trai ajutandu-se reciproc si compensandu-si unul altuia "golurile" interioare. Acest ultim tip de relatie poate sa fie chiar o relatie functionala deoarece cei doi se aseamana la nivel de personalitate, credinte, valori si viziune asupra vietii.

Relatia in care barbatul este dominat de femeia sa, "castrat" la nivel psihologic, este o relatie in care pot sa apara multiple disfunctionalitati. In primul rand, un barbat care nu este respectat si pretuit de femeia de langa el sau care este constant criticat, devalorizat, jignit, umilit, va avea tendinta sa esueze pe toate planurile vietii sale, poate chiar sa se refugieze in alcool sau sa dezvolte diferite tulburari psihice si somatice - boli fizice. Daca nu se simte barbat, nu-si poate asuma acest rol nici pe plan sexual, fapt ce va spori si mai mult frustrarea femeii de langa el. Femeia unui astfel de barbat va avea tendinta sa devina o fiinta isterica, furioasa, frustrata din mai multe puncte de vedere, se va neglija pe plan fizic, iar daca au impreuna copii, se va alia cu copiii impotriva tatalui lor, care la randul lor il vor dispretui. Aceasta femeie isi va desconsidera profund barbatul si nu va rata nicio ocazie ca sa-l faca sa se simta vinovat sau rusinat de ceea ce este. O femeie care este nevoita sa-si asume rolul masculinitatii intr-un cuplu, se va simti coplesita de acest lucru, chiar daca la inceput i-a placut blandetea si delicatetea acelui barbat (metoda de cucerire a unui astfel de barbat este foarte romantica si calda).

Constient sau inconstient, orice femeie isi doreste sa fie dominata, intr-un fel sau altul, pe un plan sau altul, de barbatul de langa ea. De multe ori, crizele unei femei sunt doar o maniera prin care doreste sa atraga atentia barbatului si sa trezeasca in el acea energie masculina cu care el "sa o puna la locul ei". Imi aduc aminte de un caz in care dinamica relationala dintre cei doi parteneri era ca si in scenariul de mai sus, iar ea mi-a povestit o intamplare din care reiese clar ceea ce urmarea de fapt inconstient. Ea il certa pe el (ca de obicei), il critica si il umilea, iar el s-a saturat si a avut o reactie necontrolata: i-a tras o palma. In acel moment, femeia s-a calmat si i-a aparut un zambet pe buze deoarece, chiar daca s-a manifestat intr-o maniera nesalutara, in mintea ei el s-a comportat ca un barbat. Palma aceea a reprezentat pentru ea un simbol al masculinitatii lui mult asteptate, al faptului ca nu-i mai permite sa se comporte cu el intr-o maniera lipsita de respect.

Aducem in relatiile noastre traumele din trecut, golurile interioare, neimplinire si insatisfactiile, cautam la un partener ceea ce credem ca ne lipseste la noi insine sau ceea ce nu am avut in relatia anterioara si din toate aceste cauze, avem relatii mai mult sau mai putin disfunctionale. Evident, cea mai buna varianta ar fi ca sa ne vindecam intai pe noi insine, sa devenim constienti de personalitatea noastra si sa o slefuim pana suntem asa cum ne dorim, sa stim ce vrem de la viata si de partenerul alaturi de care dorim sa traim si abia apoi sa intram intr-o relatie. Atunci cand suntem echilibrati la nivel emotional, independenti si de sine-statatori din toate punctele de vedere, putem sa intram in relatii in care sa ne respectam reciproc, sa ne stabilim limite si granite clare de interactiune cu celalalt, sa ne asumam in mod firesc rolurile naturale si sa avem relatiile implinite si fericite.

Dr. Ursula Sandner

logo-UYS-large

 

 

 

25 comentarii pentru “Jocurile de putere in cuplu – partea 2

  1. Bună Ursula,
    Îmi plece foarte mult articolul tău. Felicitări! Vreau să scri, te rog, un articol despre cum să te incarci cu energie masculină şi cum să-ţi dezvolti acele calităţi tipic masculine şi cum anume se manifestă acestea(exemple) in relatie. Mulţumesc!

  2. Aducem in relatiile noastre traumele din trecut, golurile interioare, neimplinire si insatisfactiile, cautam la un partener ceea ce credem ca ne lipseste la noi insine sau ceea ce nu am avut in relatia anterioara si din toate aceste cauze, avem relatii mai mult sau mai putin disfunctionale. Ai foarte mare dreptate în această frază și consider că aici este vina noastră, deoarece dacă începem o relație nouă, ar trebui să uităm tot ce s-a petrecut în trecut!

  3. Foarte bune aceste doua articole!
    De fapt, fiecare postare este o oaza de intelepciune si iti sunt recunoscatoare pentru asta!

  4. Eu poate ca sunt mic si am de invatat :), poate ca sunt imatur dar sincer sa fiu ma intreb foarte mult se poate numi femeie ceea care isi gaseste barbatul potrivit:)?
    Eu e pur si simplu nehotarata?

  5. Buna Ursula! pot spune ca ma regasesc in ultimul articol pe care l-ai scris,mai exact, pot spune ca sunt intr-o relatie in care eu trebuie sa-mi manifest masculinitatea. Cateodata obosesc si chiar nu mai am dorinta de a intretine relatii sexuale cu acesta. Pot spune ca evit sa il critic sau sa il pun intr-o situatie proasta insa eu simt ca lipseste ceva si incep sa ma satur. Exista vreo metoda in care sa-l fac sa preia el partea cu masculinitatea?? Relatia noastra poate avea viitor??

    1. Draga Lucia,

      daca dorim ca sa obtinem o schimbare intr-un sistem este suficient sa actionam asupra unei parti a sistemului (in acest caz tu) si tot sistemul se reconfigureaza in functie de acea schimbare.

      In primul rand intreaba-te de ce l-ai ales ca barbat, gandeste-te daca asa era de la inceput sau a devenit pe parcurs asa cum este astazi. Poate ca tu, avand o anumita imagine in minte despre cum ar trebui sa fie el sau relatia, ai inceput sa-i diminuezi increderea in sine prin remarci sau atitudini atunci cand el nu functiona asa cum iti doreai tu. Sau poate, dorindu-ti ca lucrurile sa fie facute asa cum vrei tu, ti-ai asumat tu mai multe sarcini si responsabilitati decat era nevoie, astfel ca el a simtit ca nu este util si a renuntat sa mai aiba initiative.

      Poate ca la inceput ti-a placut ca tu detii controlul insa cu timpul ai obosit – iar el in tot acest timp a fost de fapt la fel, doar ca tu ai constatat ca vrei altceva.

      Explicatiile si motivele pentru care ati ajuns aici sunt nenumarate si doar tu stii istoricul relatiei voastre si doar tu poti sa constientizezi de ce este (sau a devenit) el asa cum este.

      Daca vrei ca lucrurile sa se schimbe, primul pas este sa actionezi tu diferit decat o faci. Sa nu mai faci lucrurile care nu consideri ca sunt in atributia ta ca femeie, sa ai cu el o discutie de la adult la adult in care sa negociati responsabilitatile fiecaruia, sa il dai feedback-uri pozitive si sa il lauzi de cate ori manifesta un comportament „masculin”.

      Fii asertiva, calma, feminina si poate in timp lucrurile vor avea o alta turnura.
      Daca nu, si constati ca nu iti este bine in relatie sau ca este o relatie care nu te implineste si care nu iti aduce un plus pozitiv in viata ta, poti oricand sa mergi pe un alt drum, insa nu inainte de a incerca sa schimbi dinamica relatiei voastre.

      Succes si o viata minunata iti doresc!

    2. Da,… eu sunt bărbatul prezentat dar doar în parte… deoarece am o ambiţie nemăsurată şi… nu-i vorba că NU RENUNŢ, … ci că ÎMI ÎMPLINESC cu abnegaţie … toate dorinţele… tot ceea ce eu consider că e bine pentru mine…. Cu toate astea încă îi mai permit soţiei să vorbească aiurea şi să mă desconsidere, să mă jignească…. fiind conştient că… sunt mult mai puternic decât ea… totuşi încă stau în apartamentul ei personal, şi împreună cu ea; … avem o fetiţă de 10 ani care ţine partea mamei… bineînţeles… Eu consider că o greşală mare pe care o fac tinerii este aceea de a accepta un partener cu casă… cu situaţie, … asta duce la conflicte şi ABUZURI. Eu nu regret nimic, însă o consider greşală această căsătorie (14 ani împreună) … şi greşeala este dată de nevoia de a avea un acoperiş deasupra capului şi o parteneră de viaţă. Acu aş avea unde să stau… chiar şi în chirie, cu toate astea cred că voi pleca din ţară… ca să o fac să bage divorţul. Acum un an am plecat de acasă să mă întâlnesc cu o prietenă, mai precis cu două prietene de pe internet, o lună am fost plecat. Am căutat de lucru pentru că am vrut să mă stabilesc acolo, în Suceava, dar n-am găsit. Atunci am revenit în Arad şi după 3 luni am plecat la muncă în Cehia, o mare ratare. Ea mi-a spus printr-o ceartă, bine-înţeles, că dacă mai plec o dată fără acordul ei… subliniez: fără acordul ei, … atunci bagă divorţul. Iar eu asta şi vreau… să bage divorţul, … eu fac ce consider eu că e bine pentru mine şi… mă supun doar propriei persoane…. asta din cauză că… am ascultat destul de alţii şi acu mi-a ajuns. Probabil că am o personalitate cam… deformată, … pentru că-i greu să te faci plăcut celor din jur, adică să împaci pe toată lumea… Însă am trăit o adevărată poveste de iubire cu o femeie… mamă a câţiva copii…. de fapt am primit de la ea, sau am dăruit, … cea mai minunată îmbrăţişare din viaţa mea… Eu am un singur copil, … la divorţ copilul trece la mamă… iar eu îmi fac partea mai mult decât zice legea… adică am degând să-mi ajut copilul. În cazul iubitei mele… situaţia este mult mai complicată, iar ea nu are servici, este casnică… şi deci supusă la tot felul de abuzuri…. Concluzia: …. dacă tu îţi doreşti un bărbat…. stai liniştită…. eu nu-ţi voi permite să mă joci pe degete… întotdeauna voi asculta de propria conştiinţă, pentru a fi mai greu de manipulat. … Chiar dacă acum sunt în situaţia pe care am descris-o … ştiu că mâine dacă vreau… situaţia va fi alta… e o problemă de timp şi de bani… Pot detalia subiectul, dacă este cineva interesat de el… De fapt de fiecare dată când îmi doream ceva, dacă vorbeam cu soţia, ea nu era de acord. Prin urmare eu n-am mai întrebat-o, nu i-am mai cerut acordul, şi am făcut ceea ce am crezut…. de exemplu am urmat Scoala Populară de Artă şi am învăţat să cânt la pian… la vârsta de 30 de ani… şi acum ştiu să cânt la pian chiar foarte bine, cât îmi trebuie mie… pentru că îmi produce bucurie sufletească. 5 ani, 1 – 2 ore pe săptămână cu profesor, au durat cursurile si i-am făcut pe toţi, am dat chiar şi examenul final, am obţinut şi atestatul; … de fapt din 20 de elevi înscrişi în primil an, doar doi au ajuns până în ultimul an, doar doi au dat examenul de atestat. Ea ar fi dorit să merg 2 ani… şi pe urmă să mă las păgubaş… ca un fraier. Doar că eu dacă consider că ceva este pentru mine… nu mă opresc până la capăt. Viaţa este … o călătorie minunată, … iar eu sunt propriul meu căpitan… sau… Eu sunt artizanul propriei mele vieţi. …. El (Dumnezeu) mi- a dăruit viaţă şi putere din … puterea Lui, …. pentru a-mi făuri propriul destin. …. Mi-am cumpărat un pian electric Kurzweil PC2X… cu 800 de euro, … grozav pianul, a trebuit să-l ascund la părinţii mei… până s-a obişnuit cu ideea … :)) … Mi- am cumpărat cărţi de pian, soţia nu a fost de acord; … mi-am cumpărat cărţi de dezvoltare personală, nu a fost de acord; … am participat la cursul de acu 1 an sau doi a lui Pera şi Marius… nu i-am zis nimic, că nu ar fi fost de acord…. ştiu doar că era împotriva celor doi, şi nu puteam să-i ascult decât în … secret … :))) … Întotdeauna am lucrat şi am dat cel puţin jumătate din bani în casă, … cu restul de bani am băgat benzină, am plătit rate… şi mi-am satisfăcut hobby-urile. DECI: … nimeni nu poate răpi … Libertatea unui om, … şi nici distruge convingerile acestuia…. Ar mai fi multe de scris dar… mă rezum la atât… Să fiţi puternici în tot ceea ce vă doriţi…. În fiecare din noi… sălăşluieşte o putere de nestăvilit…. în a împlini tot ceea ce ne dorim…. Am observat că… atunci când mi-am dorit ceva…. am obţinut de fiecare dată acel ceva şi ceva în plus…. Poate nu am înţeles la momentul respectiv ce am primit, … dar ştiu că întotdeauna cea ce am primit a fost… peste aşteptări…. Este viaţă… o experienţă ce nu poate fi pre-vizionată cu exactitate…. Tot ceea ce mi se întâmplă este … spre binele meu…. :) … de fapt … fiecare clipă a acestei vieţi este o … bucurie… un dar de bucurie pentru sufletul tău….

    3. asa se intampla cand doresti ca sa-i modifici celuilalt atitudinile si comportamentul dupa cum s-ar dori a fi ca o marioneta.Viata raspunde cu un bobarnac mai tarzi de a fi lehamite unde s-a ajns.Culegem altceva decat ne-am propus.

  6. Femeile care au impresia că ele își manifestă masculinitatea în familie și vezi doamne ”s-au săturat” au cu siguranță ele probleme psihice și reușesc cu succes să-și înnebunească soții. La începutul relației, bărbații cedează de dragul partenerelor iar mai apoi de ”gura” lor. Acestui gen de femei pisăloage și psihopate care se imaginează bărbați le recomand să se ”însoare” cu celelalte femei care se imaginează ”zeițe” pure și angelice…

    1. :)))) Experienta si-a spus cuvantul… Idee este: Cred ca lipsesc ghilimele din dreptul cuvantului Femeie…
      A fi femeie inseamna a avea cateva calitati ce nu se regasesc la barbati (cu conditia sa nu fie gay, dar acesta e un alt subiect) si am sa exemplific: Senzualitate, imbracaminte si accesorii inutile barbatilor, voce si atitudine de „pisica blanda”, chiar daca e o „scorpie” :)) … si-am sa ma opresc aici, pentru ca de aici incolo conteaza cum esti tu… Ca si barbat ai nevoie de calitati de vanator si atitudine de invingator, fara a face compromisuri ce nu te definesc, altfel, „pisica blanda” va deveni „scorpie”, la propriu… :)

  7. Hmm, tot observ aceasta tendinta in gandire, cum ca „barbatul” trebuie sa „domine” femeia, intr-un anumit punct de vedere.

    Sincer nu prea inteleg aceasta „dominare”, cum ar trebui sa se manifeste ? Ce-ar trebui sa faca un barbat ca sa fie „barbat” ? Sa fie agresiv verbal, fizic, sa ordone ?

    Eu unu n-as putea sa ma comport asa. Nu suport sa fiu dominat de nimeni, nu suport sa fiu manipulat, doar gandul ma infioara, nu suport sa fiu nici macar ironizat.

    Eu tot timpul am respectat oamenii atat timp cat si ei ma respecta pe mine. N-am incercat sa-i manipulez, nici sa-i domin.

    Stiind ca mie nu-mi plac aceste „practici” nu prea pot concepe de ce unei femei iar placea sa fie dominata. Sunt genul de persoane slabe carora le place sa fie sclavele altora ?

    Eu n-as putea sa-i fac uneia ceea ce mie nu-mi place sa mi se faca mie, n-as putea sa „umilesc” o persoana, s-o tratez ca pe un sclav, sa-i ordon ce sa faca, si sa ma urmeze ca un supus.

    Cred ca m-as simti vinovat.

    Eu sunt genul de persoana careia ii place sa trateze alte persoane cu respect cu intelegere, nu sa le domin.

    De ce ar vrea o femeie sa fie dominata si nu respectata si inteleasa ?

    Mi-ar placea sa stiu cum ar trebui sa aiba loc aceasta „dominare” de care tot citesc.

    1. „Dominarea” asta de fapt se refera la preluarea initiativei. Femeile sunt pasive în sensul ca asteapta de la partener, bărbatul, sa aibe initiativa, sa inițieze orice. Daca el nu o face, ea tinde in unele cazuri sa preia initiativa, lucru care, nu e de speriat pentru ea daca ea este o „alfa” iar bărbatul ei un „beta” care isi si asuma din plin rolul. Daca însă ea este o „beta”, fortata sa-si asume un rol de alfa, va dezvolta frustrari pt ca e nevoita sa iasă din zona de confort. Dominare un sensul articolului nu înseamnă umilire si lipsa de respect.
      Si nicidecum manipulare. Tehnicile de manipulare sunt folosite de oamnii pasiv-agresivi (cei care fac pe pasivii pt ca asa li se pare ca dau ei bine sau din prea multe alte motive care nu incap in aceasta paranteza, dar care in realitate isi doresc sa „fie la volan”).

  8. Generatia asta de „barbati” nu au masculinitate absolut deloc….
    Au decat un gram de tupeu care il confunda cu masculinitatea.
    S-a uitat definitia la un barbart adevarat, sau mascul alfa

    1. Masculinitatea si comportamentul „alfa” tine foarte mult de leadership si de ASUMARE. Asumarea responsabilitatii pentru ce tine de comportament. Ceea ce din pacate lipseste multor barbati ( indiferent de varsta) ramasi in varii stadii de dezvoltare sub cele necesare si suficiente. Adica imaturi si, culmea nestiintei, foarte mândrii de ei. De aici vine si „tupeul” pe care l-ai constatat.

  9. In toti acesti ani de cautari, am inteles cred ca esenta a toata aceasta dorinta din spatele cautarii personale…..munca cu sine. Daca vrei sa schimbi ce te inconjoara, poti sa o faci incepand de la tine. Schimband modul tau de a privi lucrurile si tot ceea ce faci,in interiorul tau se reconfigureaza si exteriorul tau. Dobandind iubirea in toate actiunile noastre, schimbam exteriorul. In fiecare dintre noi exista ceva divin, acolo e bine sa privim, de acolo apare schimbarea.

    1. Adrian, ai spus adevarul, cautand in inima noastra chipul divin si recunoscand greselile proprii si daruind iubire neconditionat, pe masura ce devenim mai curati in inima si in intentii, asa ne schimbam pe noi si pe cei din jurul nostru, pt ca ne oglindim unii in altii, suntem conectati intre noi si orice stimul isi primeste raspunsul, in bine sau in rau, dupa cum a fost intentia.

  10. Domnule Nailui as vrea sa te intreb unde iti este iubirea? Te plangi de sotia ta de comportamentul ei fata de dumneata? se pare ca sotia dumitale chiar te iubeste pe cand dumneata de la inceput si pana in prezent esti un profitor material si sentimental.Oare sotia a adus doar jumate de salariu in casa? iar daca a fost casnica a facut treaba doar pe
    jumatae? Mai esti si las duci o viata
    paralela iubesti pe altcineva dar iti
    lipseste curajul sa te desparti de ce? pentru a o acauza tot pe ea care ti-a daruit tot.Poate in al 12-lea ceas vei deschide ochii sa vezi cat de egoist esti si ce comoara ai langa dumneata.Trezestete

    De cate ori si-a permits sa isi satisfaca dorintele ei cum ai procedat dumneata

  11. Mai bine decat Bianca n-as putea comenta. Constat insa ca barbatii de fapt nu stiu la ce anume se refera dominatia. Unii cred ca e vorba de a face numai ce vor ei, altii ca trebuie sa fie impulsivi.
    Orice femeie normala doreste ca cel de langa ea sa o ocroteasca prin asumarea unor responsabilitati (asta insemnand sa renunte la fusta mamei) si sa aiba parte de respect. Un barbat mai poate domina si prin inteligenta. In acest caz e bine ca femeia de langa el sa tina aproape.
    E asa greu?

  12. Multumesc pt. aceasta dezbatere pe tema „relatiei de cuplu”, tema care a fost, este si probabil va fi, de un mare interes ( deoarece este unul dintre subiectele- scop in viata), implicand iubirea, familia, realizarea in plan emotional, social.
    Eu cred ca evolutia unei relatii (ca si evolutia in toate planurile, aspectele vietii) depinde de unicitatea indivizilor implicati, dupa sistemele de credinte, convingeri(in general limitative) si valori.
    Daca ai vazut in familie un anume tip de comportament, daca ti-ai insusit din educatie, din influientele mediului in care traiesti o anume filozofie de viata bazata pe niste concepte tabu, vei dezvolta si vei atrage in viata ta manifestari si parteneri de echipa (familie, colectiv de lucru, de studii, de distractii…) conform a ceea ce gandesti, spui si faci, chiar daca nu constientizezi si crezi ca „asa ti-e scris” sau ca nu ai noroc, sau ca altii sunt vinovati de esecurile tale, sau ca e ceva in neregula cu ei sau…
    De cele mai multe ori, cand te saturi de neimpliniri (adica atunci cand simti intuitiv ca nu esti pe drumul tau), cauti sa schimbi ceva in viata ta, pui punct unei experiente in care nu te simti bine si o iei de la capat .
    Bine ar fi daca am putea avea acces la sisteme de convingeri/ concepte optimizate – cursuri de parteneriate, cursuri de parinti etc – care sa ne ajute sa avem o perspectiva mai larga, mai inteleapta inainte de a incepe o experienta importanta de viata (rolul de sot, de parinte, de angajat sau angajator, de leader…)
    Dar toate acestea tin de nivelul de constiinta la care este individul, partenerul, familia, poporul cu/in care traim !
    Vestea buna este ca putem alege si schimba atunci cand constientizam si stim ce vrem sa experimentam, in functie de cine suntem si mai ales de cine vrem sa fim – pt. ca fiecare si impreuna evoluam, ne schimbam de-a lungul unei vieti !
    Asadar, daca vrem un partener minunat e de lucrat la propria minunatie – daca ii vom acuza pe cei din afara ca nu sunt OK, vom ajunge iar si iar la aceleasi suferinte, neimpliniri, esecuri personale !!!
    „Norocul si-l face omul” , „Omul sfinteste locul” , „Fa altuia ceea ce tu ai vrea sa ti se faca” „Spune-mi cu cine te imprietenesti ca sa-ti spun cine esti ” si alte ghidari intelepte- dezvoltare personala, spiritualitate, NLP si altele de acest gen – exista pt. cine cauta si vrea sa traiasca frumos si bine in aceasta lume … Le-am descoperit pe masura ce am cautat solutii la esecuri, nemultumiri, traume
    Multumesc Ursula ca existi si iti asumi rolul de calauza catre realizarea potentialului divin din fiecare ! E minunat sa fii impreuna cu oameni constienti si frumosi ca tine !!!!

  13. Dacă bărbaţii şi femeile ar avea capacitatea de a iubi, nu ar mai fi atâtea probleme în relaţii. „Unde dragoste nu e nimic nu e”. Unde este iubire, acolo este înţelegere, grija pentru celălalt, respect şi fidelitate. Iubirea nu caută să profite, nu caută să manipuleze, nici să înşele, nici să domine. E atât de greu să iubim? Ca să te îndrăgosteşti de cineva îţi trebuie curaj, curajul de a risca să fii rănit de celălalt care poate doar să profite de sentimentele tale. Dar, merită riscul. Iar dacă te_ai îndrăgostit de cine nu trebuie şi vezi că, după toate eforturile tale nu mai e nimic de făcut, mergi mai departe. Spune-i „drum bun” şi tu vezi-ţi de al tău. Pierderea va fi a lui(a ei). Dar nu-ţi pierde curajul de a iubi din nou. Nu îi eticheta pe toţi (toate) în funcţie de experienţele trăite în trecut. Suntem diferiţi şi tocmai în aceste diferenţe stă unicitatea fiecăruia dintre noi şi frumuseţea relaţiilor dintre noi.
    Iubirea – cel mai frumos cadou pe care ni l-a făcut Dumnezeu. Să-l preţuim cum se cuvine deoarece, nimic altceva nu poate compensa lipsa iubirii.

  14. Si eu am o relatie unde am preluat initiativa mereu dar a fost asa pt ca mereu mi sa spus facem cum vrei tu ,daca insistăm si ceream sa si puna măcar punctul de vedere ajungeam sa i demonstrez care varianta e mai buna pt noi si de cele mai multe ori variante mea era mai buna …poate de aici atitudine lui de a nu mai avea dorinta de a lua decizi sau pt ca mama lui la crescut cu multa dominare …eu asa am inteles!!!

  15. Actiunile barbatului trebuie sa se indrepte spre binele femeii pe care o iubeste iar cind lucrurile izbutesc femininul femeii se amplifica si potenteaza cu adevarat masculinul barbatului care raspunde si se impleteste natural cu femininul fara sa domine .Zic, cine are initiativa atunci femininul care potenteaza sau masculinul care raspunde dupa ce a ajutat constient femininul sa se dezvolte ?

  16. Buna Ursula!
    Felicitari pentru articol! Concret si la obiect.
    As avea un comentariu legat de urmatoarea fraza din articol:
    „Fiecare femeie isi doreste sa poata sa se simta in siguranta si protejata de barbatul de langa ea.”

    In cazul in care femeia isi doreste siguranta de la barbat putem spune urmatoarele:
    1. Arhetipul inocentului vs arhetipul iubitului descrise de Jung.
    Foarte multi oameni (ca sa fiu mai concret majoritatea celor care ma inconjoara) sunt blocati in arhetipul inocentului in relatiile de cuplu. Asta inseamna ca cer de la partener ce i-ar cere unui parinte; sau si mai inutil: il vede pe partener ca si pe un copil. Este valabil atat pentru barbat, cat si pentru femeie. Acest lucru ii blocheaza exact unde mentionai tu, Ursula: in dinamica sexuala, „atractia dintre energia feminina si cea masculina”.
    Daca ar sti cum sa-si activeze arhetipul iubitului/iubitei, atunci ar intelege ca femeia are un „barbat interior” (reprezentat prin energia specific masculina: curaj, agresivitate, dominanta, pasiune), ceea ce o va echilibra la nivel emotional si nu va mai proiecta asupra partenerului nevoile ei emotionale. Astfel se va putea pune mai usor „in papucii” partenerului si a-l intelege mai bine, in loc sa-l judece, sa-l desconsidere si sa-l invinovateasca pentru propriile emotii si trairi.
    Exact acelasi lucru este valabil si pentru barbat. Daca si el si-ar activa arhetipul iubitului, ar intelege ca are propria „femeie interioara”, acea energie materna minunata, care il face sa-si poarte singur de grija, sa se comporte cu blandete, bunatate si iubire neconditionata si nu-i va cere partenerei sa se schimbe dupa propriul lui plac, nu o va jigni, samd.
    Cei doi, aflati in arhetipul inicentului, se vor juca unul cu celalalt, doar ca jocul va fi unul de putere, in loc sa fie unul sexual, senzual. Femeia nu-si va accepta sexualitatea, si astfel va considera ca, daca face des dragoste cu partenerul, acesta o va considera prostituata. Va cauta sa il manipuleze pe barbat sa-i faca tot felul de atentii, servicii, daca se poate fara a-i returna nimic. Va acuza barbatul ca o vede ca pe o bucata de carne (dar cum sa te vada? nu esti femeie? vrei sa il intereseze ca sti sa citesti?). Se va scuza ca o doare capul cand incepe jocul sexual, etc.
    Similar se intampla si cu barbatul. El nu isi accepta agresivitatea (ca i s-a bagat in cap ca trebuie sa fie supus si cuminte. Nu incurajez agresiunea fizica asupra femeii), nu au initiativa, nu sunt proactivi, nu au pasiune, viziune pentru viitor, nu sunt directi si dominanti. Intr-un cuvant, nu-si manifesta energia masculina.

    2. O fiinta umana nu poate recunoaste ceva ce ii lipseste (in cazul nostru siguranta) decat daca poseda cel putin la nivel inconstient acea trasatura, comportament. Daca intelege acest lucru, adica va intelege ca proiecteaza propriile nevoi, umbre asupra partenerului si le-ar cauta in el inainte de a REactiona emotional, si-ar asuma propriile trairi si emotii, multe relatii ar fi salvate si vindecate.

    In loc de incheiere:
    Partenerul este doar ecranul pe care iti proiectezi propriile nevoi (chiar inconstiente), umbre interioare. Vindeca-te pe tine mai intai, evolueaza tu mai intai, iar partenerul te va urma. Interiorul influenteaza exteriorul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.