Divinul masculin și divinul feminin

Divinul masculin precum și divinul feminin pot fi interpretate ca un ideal psihologic, spiritual ori arhetipal. Ele întrupează cel mai înalt punct al expresiei masculinității sau feminității dintr-o perspectivă universală; reprezintă modele energetice sau cum spunea Jung, Animus și Anima.

Arhetipurile sunt tipare originare, motive umane fundamentale ale experienței evoluției noastre. De exemplu, avem arhetipul Eroului, cel al Înțeleptului, și tot la fel putem avea un arhetip al masculinității sau feminității.

Toți bărbații și toate femeile au caracteristici care aparțin sexului opus, dezvoltate de la caz la caz, în maniere și proporții diferite. Arhetipul „anima” reprezintă predispoziția feminină inconștientă a bărbatului, iar arhetipul „animus”, predispoziția masculină inconștientă a femeii. Aceste arhetipuri se dezvoltă ca urmare a expunerii vreme de generații la ceea ce înseamnă sexul opus.

Din acest punct de vedere, arhetipul masculin reprezintă o idealizare a conceptului de bărbat și întrupează determinarea, forța, dominarea, hotărârea, decizia, acțiunea ș.a.m.d. Arhetipul feminin reprezintă în același sens o idealizare a conceptului de femeie, acest ideal adaptându-se, bineînțeles, fiecărei perioade istorice, astfel că femeia a fost descrisă ca fiind când angelică, blândă și empatică, când păcătoasă, când salvatoare și menită a-l aduce pe bărbat pe calea cea bună, a moralității, echilibrului și cumpătării, când o desfrânată care îl ispitește pe bărbat ș.a.m.d.

Dacă, de exemplu, un bărbat încearcă să-și nege componenta feminină a personalității sale, poate afișa un comportament prin care vrea să domine, să se impună cu forța, o atitudine virilă cu care se mândrește, însă, de fapt, în interiorul său este măcinat de sentimente de slăbiciune. Un bărbat echilibrat își va folosi puterea nu pentru a face rău (sieși sau altora), ci pentru a onora binele, deoarece o „esență” masculină pusă în slujba binelui dă dovadă de curaj și neînfricare nu pentru a-i submina pe alții, ci pentru a-i ajuta să crească. Un bărbat echilibrat este un bărbat puternic, dar gentil în același timp, pentru că nu face paradă cu ego-ul său, nu vrea să iasă în evidență prin conflicte și tensiuni, ci adoptă calea diplomației și se face respectat prin atitudinea sa, prin onestitate, verticalitate, prin încrederea pe care o emană, și nu prin aroganță, prin curaj, și nu prin nesăbuință.

Dintr-un anumit punct de vedere, energia masculină este caracterizată de „a face” și cea feminină de „a fi”, pentru că arhetipal femeia primește și bărbatul oferă, femeia este iubire, compasiune, înțelegere, acceptare, cunoaștere, simțire, bunătate, generozitate, intuiție. Ea este cea care dă viață, astfel încât actul creației (crearea de idei, planuri, afaceri, proiecte, relații) își are sursa tot în energia divină feminină.

O femeie care încearcă să-și nege componenta masculină a personalității sale, adică acolo unde există un dezechilibru pronunțat între energia masculină și cea feminină, poate să-și creeze un tipar de manifestare care cuprinde sentimente de disperare, de neajutorare, victimizare, reactivitate emoțională crescută, plângere de milă etc. O femeie echilibrată știe că se poate baza pe ea și nu își va pune viața în mâinile altui om, își va asuma responsabilitatea, va fi dispusă să ofere, dar și să primească, va dărui celorlalți, însă nu se va sacrifica pentru ei, nu va deveni o martiră, își va îmbrățișa vulnerabilitățile și nu va fugi de ele adoptând fie un rol de „războinic”, fie un rol de „victimă”, însă nu le va privi ca pe niște obstacole, nu va permite ca acestea să-i fie piedici în ceea ce își dorește să realizeze.

O persoană care a integrat atributele sale masculine și feminine găsește  maniere de a le permite ambelor să se exprime în maniere satisfăcătoare și sănătoase. La nivel ideal, contopirea Masculinului cu Femininul înseamnă cea mai înaltă formă a creației, adică o stare de a fi care nu mai este condiționată de „trebuie”, de cutume și prejudecăți, de roluri prestabilite, ci o oglindire a Sinelui care nu are cum să fie altfel decât „perfectă”, atunci când contrastele își găsesc echilibrul, se acceptă reciproc și își potențează puterea. Altfel spus, integrând conștient atât atributele masculinității cât și pe cele ale feminității, hrănindu-le aspectele pozitive, nu putem să nu aspirăm la un Sine întreg și deplin.

Problemele apar atunci când atât în interiorul nostru, cât și în relațiile noastre, nu există acest echilibru, ci există o luptă. O luptă în care suntem sfâșiați între tendințele noastre masculine și feminine (pentru că nu le permitem manifestarea dintr-un motiv sau altul) sau o luptă de putere cu persoanele de sex opus.

Cum creăm acest echilibru?

Echilibru nu înseamnă perfecțiune, ci înseamnă o stare de a fi în care am reușit să înțelegem necesitatea de a accepta tot ceea ce suntem noi. A reprima, nega, subestima sau devaloriza un tip de energie (fie cea masculină, fie cea feminină) inevitabil duce la suferință, deoarece nu este una mai bună decât cealaltă, una mai presus de cealaltă. Este ca și cum ai ține închisă în dulap o parte din tine, iar apoi te-ai întreba mirat de ce nu îți este alături când ai nevoie. Este în firea noastră ca anumite calități pe care le avem să fie mai dezvoltate decât altele, să le folosim mai mult, însă important este să conștientizăm când anume ar fi oportun să manifestăm mai degrabă aspecte ce țin de energia masculină, și când aspecte ce țin de energia feminină și ce ne împiedică să facem asta. Să căutăm să înțelegem de ce gândim, reacționăm, ne comportăm într-un anume fel și să schimbăm anumite aspecte pentru a fi mai echilibrați.

Pentru a deveni mai conectat(ă) cu energia ta masculină poți încerca:

- să îți dai seama dacă ai anumite credințe disfuncționale sau prejudecăți în privința bărbaților – poate că ai trait experiențe dureroase, poate că ai fost abandonat de tată, poate că ai avut parteneri abuzivi și astfel ai ajuns să blochezi și în interiorul tău ceea ce înseamnă energie masculină, pentru că ai asociat această energie cu ceva negativ;

- să îți asumi responsabilitatea pentru gândurile, emoțiile, comportamentele și viața ta, adică să nu pici în capcana victimizării, să nu te transformi într-o ființă neajutorată care este la cheremul destinului sau altor oameni;

- să îți reevaluezi credințele despre ce înseamnă masculinitatea – societatea ne învață că bărbații nu plâng, că nu au emoții (de fapt nu au voie să și le exprime), că trebuie să-și domine partenerele, să fie stâlpul familiei și să dea cu pumnul în masă, că trebuie să strălucească în carierele lor altfel nu sunt suficient de bărbați ș.a.m.d. Acestea nu sunt altceva decât condiționări care blochează de fapt manifestarea sănătoasă a divinului masculin. Ceea ce te invit să faci este să te gândești ce înseamnă pentru tine o masculinitate sănătoasă și echilibrată. Ce înseamnă pentru tine maturitatea din acest punct de vedere.

- să îți dezvolți abilitățile de conducere, să cauți activități și hobby-uri prin care îți poți folosi din plin energia masculină;

- să fii proactiv în propria viață, să îți faci planuri, să stabilești obiective, să faci să se întâmple în loc de a aștepta să ți se dea, în loc de a fi pasiv și a te duce acolo unde te poartă vântul;

- să îți dezvolți curajul și asertivitatea, să te respecți pe tine și să-ți respecți nevoile, să spui ce te deranjează, să te aperi, să îți trasezi clar limitele și granițele.

Pentru a deveni mai conectat(ă) cu energia ta feminină poți încerca:

- să-ți explorezi credințele privind feminitatea și să observi dacă ai învățat ori ți-ai asumat un rol anume – în societatea noastră ni s-a spus că femeia trebuie să fie cuminte și supusă, că nu e frumos dacă spune/face… și aici te invit pe tine să completezi deoarece lista este extrem de ofertantă, că rolul ei este să stea acasă, să aibă grijă de soț și de copii, că ea ar fi resposabilă de felul în care este sau se comportă bărbatul ei, că trebuie să tacă și să fie împăciuitoare (chiar dacă asta înseamnă sacrificii, compromsiuri, acceptarea abuzurilor).

Ca femeie, observă dacă te definești mai degrabă printr-un rol anume (de exemplu, tu trebuie să fii „cea care îngrijește” sau „cea care se sacrifică”) și în ce fel, indiferent care ar fi acel rol, te limitează acest lucru. Observă ce aspect al energiei feminine este mult mai pregnant decât altele și cum te influențează acest lucru.

Ca bărbat, te invit de asemenea să-ți explorezi credințele privind feminitatea și dacă există aspecte care te determină să respingi sau să refuzi contactul cu energia ta feminină care, într-o manieră sănătoasă, se poate manifesta prin:

  • a-ți arăta grija față de…;
  • a arăta compasiune;
  • a fi deschis înspre comunicare;
  • a-ți exprima creativitatea prin activități specifice;
  • a lua în considerare nevoile celorlalți și a le arăta respect;
  • a găsi maniere prin care poți deveni mai conștient de emoțiile tale și cum le poți gestiona/manifesta (atenție către interior, către felul în care îți vorbești, meditație).

- onorează-ți sexulitatea – suntem ființe sexuale și nu este nimic greșit, rușinos sau murdar în asta. În trecut valoarea unei femei stătea, mai mult sau mai puțin, în himenul ei; sper ca în zilele în care trăim să se realizeze faptul că nici vinovăția, nici rușinea și nici reprimarea nu sunt maniere sănătoase de raportare la sexualitate. Femeile sunt ființe sexuale, oricât s-ar vrea a se crede contrariul și pentru orice persoană (indiferent că e bărbat sau femeie) a fi în contact cu această energie, a-și asuma și onora sexualitatea este o componentă foarte importantă în menținerea sănătății fizice, psihice și emoționale.

Indiferent de sexul cu care ne naștem, întrupăm atât energii masculine cât și feminine. Desăvârșirea vine din armonizarea acestor energii prin conștientizarea de sine, recunoașterea punctelor slabe și a punctelor forte, înțelegerea și acceptarea faptului că ne sunt ambele necesare și că nu este una mai presus de cealaltă.

Ca și în relațiile noastre, dacă am înțelege că nu este unul mai presus de celălalt, că nu este unul mai rău decât altul, ci uneori unul este mai sus și altul mai jos, apoi unul dă dovadă de mai multă înțelepciune decât celălalt și rolurile se pot inversa ulterior, nu ne-am mai lupta între noi pentru a demonstra care este mai bun, mai puternic, mai independent sau mai capabil. Ne-am bucura de valsul în doi, realizând că fiecare piruetă și fiecare pas în sincron ne poartă mai departe în ritmul muzicii, simțindu-ne unul pe celălalt și fiind atenți unul la ritmul celuilalt, elemente fără de care ne-am prăbuși inevitabil la pământ.

Psih. Mirela Botezatu

 

6 comentarii pentru “Divinul masculin și divinul feminin

  1. Vă mulțumesc mult pentru ideile interesante și pentru ajutor. Citisem într-o carte cândva că specific masculin este să mergi înainte orice-ar fi. De aceea cred că un bărbat ar alege corect să își susțină financiar familia mai degrabă decât să viseze cu ochii deschiși. Cred că uneori familia nu poate ajuta la deschiderea emoțională a unui băiat, de exemplu sensibil sau bolnav, și mă întreb de unde ar putea veni ajutor dacă el percepe că o parte mare din lumea lui se răzbună mai mult sau mai puțin pe el, și se simte copleșit.

    1. Părinţii, atat pentru un barbat si o femeie le sunt model de mici. Astazi, eu bănuiesc ca tu ai rămas cu anumite rani din copilarie. Oare nu mintea vrea sa te facă sa crezi că esti copleşit?
      Si inca ceva…oare de unde ar putea veni ajutorul ai scris…iar eu iti spun: ajutorul vine din interiorul rău. Conectează -te cu Sinele tau si mereu vei fi ghidat. Asculta -ti inima, asculta sufletul caci iti vorbesc. Si asta te sfătuiesc sa faci…sa stai cu tine, sa ceri Spiritului si vei primi caci esti una cu el. sper sa fie cu folos.

  2. Magică informația ptr mine nu aveam habar de multe ,însă acum am descoperit datorita dvs. cu multă recunoștință va mulțumesc și voi astepta în viitor cu noi informații aș putea spune educative.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *