Dependența de cei care ne asigură plăcerile noastre
„Fiecare dependență își are sursa în refuzul tău de a-ți înfrunta durerea proprie. Fiecare dependență începe cu durere și se termină cu durere. După ce euforia dependenței trece, și mai multă durere va ieși la iveală, pentru că ea era deja ascunsă în interior. Fiecare dependent ajunge la un punct unde nu mai funcționează pentru sine și, atunci, vei simți și mai multă durere decât ai simțit vreodată”. Eckhart Tolle
Partenerul tău poate îți asigură siguranța, confortul material, compania, iubirea, plăcerea sexuală etc. și, în acel moment, îți imaginezi că nu poți să trăiești fără aceste lucruri și devii dependent/ă de sursa lor. Atunci, când devenim dependenți, ne simțim neputincioși, iar celălalt are o putere extraordinară asupra noastră. Doar gândul că am putea să-l/să o pierdem generează în noi trăiri puternice de tipul geloziei și posesivității. Apare suferința interioară dată de gândul „ce mă fac fără el/ea”, „nu pot să trăiesc fără el/ea”, „viața mea nu are sens fără el/ea”... Chiar crezi că este așa? Cu siguranță că nu... ți-ai limitat singur/ă libertatea prin faptul că ai plasat undeva în exterior toate sursele plăcerilor tale și, astfel, apare disperarea la gândul că ai putea să le pierzi.
Uneori viața ne ia aceste persoane de lângă noi și, de cele mai multe ori, după un moment de cădere, instinctul de supraviețuire ne ajută să ne ridicăm și să conștientizăm că de fapt ceilalți au atâta putere asupra noastră cât le permitem noi să aibă și că putem singuri să ne asigurăm (desigur, este necesar să depunem ceva efort) marea majoritate a „nevoilor” noastre.
Suntem ființe libere și independente, însă este necesar să ne dăm voie să conștientizăm asta și să trăim în acord cu acest gând.
Dorința de „a fi în rând cu lumea”
„Dacă nu-ți decizi tu însuți propriul drum, ceilalți sau evenimentele îl vor decide pentru tine”.
Toți prietenii tăi sunt căsătoriți, sunt într-o relație sau sar dintr-o relație în alta. Poate că mama sau prietenii ți-au spus că este obligatoriu să-ți faci o familie cât de repede, să te așezi la casa ta, să faci copii etc. Nici nu-ți pui problema să faci altfel, să descoperi ce îți dorești tu, pentru că deja tu crezi că acele gânduri îți aparțin ție. Dacă nu te-ai căsătorit și ai deja treizeci de ani, să zicem, crezi că ceva nu este în regulă cu tine... începi să fii deprimat, să te simți prost când socializezi cu prietenii tăi și îți scade încrederea în tine. Cauți cu disperare o relație și există șansa să iei decizii impulsive doar ca să faci ce fac și ceilalți.
Poate că încă locuiești cu părinții, nu ți-ai pus problema să locuiești o perioadă singur/ă („de ce să plec de acasă, am aici tot ce-mi trebuie”) și, astfel, o relație înseamnă și „dovada” desprinderii tale de familia de origine... iar tu poate crezi că asta înseamnă că „te-ai maturizat”.
Ce se poate întâmpla?
Dacă până atunci părinții și mediul te-au format și te-au influențat, vei intra într-o relație care va face același lucru pentru tine și, astfel, există mari șanse să nu mai descoperi niciodată (sau poate doar mai târziu) cine ești. Vei avea tendința să intri într-o relație simbiotică cu cel de lângă tine și să te străduiești să pari fericit/ă, mulțumit/ă, vei face probabil multe compromisuri, iar viața va trece pe lângă tine fără ca tu să-ți dai seama exact ce se întâmplă.
Tu poate că îți dorești undeva profund în interiorul tău să descoperi și un alt sens pentru existența ta (adică nu doar să mergi la job, să faci curat, mâncare, să ai grijă de copii, să mergi la masă la părinți și să socializezi cu prietenii comuni – pentru că, nu-i așa, avem tendința să rupem legătura cu cei care nu sunt pe placul partenerului/partenerei noastre), însă când să mai ai timp să mai faci și asta?
„Ce-ar fi dacă un demon ți-ar spune că viața asta – așa cum o trăiești acum și ai trăit-o în trecut – va trebui s-o mai trăiești încă o dată, încă de nenumărate ori; și că nu va fi nimic nou în ea, ci fiecare durere, fiecare bucurie și tot ce este nespus de mic ori important în viața ta se vor întoarce la tine, în aceeași succesiune?
Inscrie-te acum și primești cadou eBook-ul "Iubire, relații și viață. Reflecții"
Eterna reîntoarcere înseamnă că de câte ori alegi o acțiune trebuie să fii dispus s-o alegi pentru eternitate. Și e la fel pentru fiecare acțiune pe care nu o faci, fiecare gând născut mort, fiecare alegere evitată. Și toată viața netrăită va dospi înlăuntrul tău, netrăită pentru eternitate. Și vocea neluată în seamă a conștiinței tale va striga veșnic la tine”. I. Yalom
Și acum, voi vorbi puțin doar cu tine, draga mea... Așa este că ai visat de mică la momentul în care te va cere EL (prințul, perfecțiunea întruchipată) în căsătorie, când îți va spune să-i fii alături toată viața... apoi ți-ai imaginat cum va fi nunta ta... așa, ca în povești? Ți s-a tot spus că nunta este cea mai fericită zi din viața unei femei (hm, mi s-ar părea destul de trist dacă ar fi așa) și că acesta este cel mai important moment pentru tine... Acestea sunt poveștile cu care suntem hrănite și ajungem să investim foarte multă energie pentru a le face să devină realitate. Dar oare în acele povești ni se spune ce se întâmplă după nuntă? Care este de fapt realitatea?
Cu siguranță este minunat să iubești, să fii iubită și să îți unești destinul cu alesul inimii tale. Însă pe lângă acest statut de soție, tu ce altceva îți mai dorești să realizezi? Care sunt planurile tale, obiectivele tale, cu ce vei contribui tu la progresul omenirii? Pentru că... ai atât de multe calități și resurse de care nu ești conștientă sau pe care alegi să le investești într-o singură direcție... Ești o ființă completă și complexă, dă-ți voie să vezi asta.
Vei citi mai jos un citat despre statutul de nevastă pe care l-am preluat de pe o rețea de socializare... Ce crezi, poate fi adevărat?
„Ce mândre sunt multe femei că au fost alese, cât râvnesc ele statutul ăsta de nevastă.
Dacă te-a ales nu înseamnă că ești cea mai frumoasă și cea mai deșteaptă și cea mai tare din parcare. Înseamnă că-ți apreciază ciorba de perișoare, virginitatea, naivitatea, faptul că ești sănătoasă și poți să-i oferi copii sănătoși, că mă-sa te place, că ești ordonată, că-i calci cămășile și-i gătești chiar și atunci când sunteți certați, că ești serioasă și muncitoare, fidelă și de casă, cuminte și mereu la cheremul lui. De aia te-a luat.
Nu că ești cea mai tare! Și nici ultima nu vei fi, chiar dacă porți cu mândrie verigheta gravată cu numele lui.”
Dr. Ursula Sandner
Partea I AICI
Partea a - III - a AICI
Partea a - IV - a AICI
Concluzia < asta- i viata , dar cui poti sp
une lucrul acesta , te__ar crede , da de unde ,replica vine automat ,dar tu de ce te-ai maritat.