Pare un cliseu…toata lumea stie ca dragostea doare.
Certurile dor...lipsa sentimentelor celui de langa tine doare…dragostea neimpartasita…incompatibilitatea doare…
Dar ce te faci cand insasi DRAGOSTEA doare ?
Ce te faci cand iubesti atat de mult incat simti ca nu mai poti? Ca nu mai incape in tine atata iubire…? Cand nu mai e loc pentru mai mult , desi simti ca in fiecare zi inca o portie de iubire bate la usa sufletului..si vrea sa intre….UNDE sa mai intre daca esti plin ? plin de iubire…si atunci, povara unei iubiri atat de mari incepe sa doara…sa te doara umerii ca nu o mai poti duce…
Pare ca suferinta despartirii e mai usor de dus decat o iubire de asemenea anvergura.
Daca ai atins punctul in care vrei sa te desparti, atunci este pentru ca ceva nu merge … pentru tine sau celalalt…unul din doi nu da, nu are, nu poate oferi ceva ce tu ai vrea sa ai.
Si atunci, despartirea devine mai usoara: nu am fost fericit (a), implinit(a) , m-a inselat, etc…te poti gandi la toate astea sa intelegi ca despartirea nu e chiar cel mai rau lucru care ti se putea intampla.
Incet, incet ajungi la concluzia ca orice rau e spre bine. Si inveti, reusesti sa mergi mai departe. Spre o noua iubire.
Credem ca ne intalnim iubirea vietii la varste fragede. Cand te indragostesti iremediabil.Ti se pare ca nu se poate altfel. Ca iubirea nu poate avea decat aceasta forma. Forma pe care o ai tu.
Scurt timp dupa casatorie, intelegi ca ceva nu e in regula... Ca traiul in comun nu e chiar asa simplu si frumos cum credeai.
Dar speri. Dai sanse. Cu sutele.
Pana cand intr-o zi , apare altcineva in viata ta, fara nici macar sa vezi de unde a venit....pur si simplu apare....
De atunci incepi sa intelegi ca iubirea doare.
O iubire frumoasa, in unele cazuri clandestina...
Urmeaza o perioada de chin interior, de intrebari existentiale...
Ceea ce insa apare clar este ca odata ce altcineva apare in viata ta...si mai mult, este si acceptat....ceva nu e in regula...cu tine sau cu celalalt...
Apoi...vine decizia divortului...
Incet incet, incepi sa respiri sa reincepi sa traiesti.... sa vorbesti...sa iubesti ...
O iubire matura de aceasta data...venita din experienta si din invatamintele pe care le tragi dupa ....
Ceea ce stiu sigur, este ca viata trebuie traita ca si cum ziua de azi ar fi ultima zi. Certurile pot fi oprite numai gandindu -te ca maine o sa iti para rau de timpul pierdut. Pentru ca toate momentele neplacute, tensiunile, sunt timp pierdut. Pe care sigur ai sa il regreti intr-o zi: “ de ce nu am evitat cearta de atunci …aveam cateva minute in plus cu ea/el”.
Toate astea nu le poti sti decat daca traiesti o iubire mare si adevarata.
O iubire care te implineste. Dar pe care trebuie sa stii sa o recunosti atunci cand apare si sa nu o lasi sa dispara din viata ta. Uneori este nevoie de curaj si de dorinta de a-ti asuma chiar riscul propriei fericiri...uneori o schimbare inseamna renuntare la ceva si asta poate implica suferinta... insa important este sa te gandesti la tine si la faptul ca viata iti arata intotdeauna calea pe care ar fi bine sa o urmezi ca sa traiesti in acord cu cele mai profunde dorinte ale sufletului tau.
Articol scris de Simona Constantinescu
Asa e, nu numai ca doare,dar este suferinta.
Iubirea nu doare, asteptarile noastre dor.
DA uneori iubirea doare, mai ales atunci cand alegi sa nu faci compromisuri.
Doare, doare la orice varsta. E clar. Iubire fara suferinta nu exista. Te doare sufletul in orice circumstante. Dar, sa ne bucuram de momentele frumoase si sa le ignoram pe cele mai putin placute. Daca putem, daca nu luam situatia ca atare.