Despre Furie

Nu exista persoana care sa fie total lipsia de sentimentul de furie. Ea este o caracteristica naturala a fiecarei personalitati, insa face parte din responsabilitate noastra a fiecaruia sa ne gestionam si sa ne exprimam furia intr-un mod cat mai "ecologic".

Atunci cand apar situatii conflictuale exista patru posibilitati diferite de a experimenta sentimentul de furie. Din pacate, majoritatea persoanelor au invatat inca din copilarie sa gestioneze in mod neproductiv acest sentiment. Furia arata intotdeauna perpectia faptului ca nevoile si valorile noastre au fost incalcate. De aceea se poate spune ca nu este gresit sa fim maniosi. Dar este gresit sa ne exprimam acest sentiment intr-un mod agresiv, insensibil sau inadecvat, deoarece acest lucru ne aduce deservicii: mesajul nostru legitim (prin care incercam sa aparam aceste nevoi si valori), nu mai este corect receptionat. Este usor de inteles atunci cand este vorba despre noi insine. Dar atunci cand este vorba despre altcineva? Cand o persoana isi manifesta fata de noi furia o catalogam automat ca fiind agresiva, rea, insensibila,incapatanata.

Insa in spatele persoanei care pare dura, puternica, sigura pe ea se ascund durerea, frica, incertitudinea ca nevoile ei vor fi incalcate, ca valoarea sa personala nu va fi recunoscuta. Ca si in cazul unui iceberg, ceea ce se vede este doar o mica parte din intreg. Cu cat mania este mai accentuata, cu atat suferinta pe care o ascunde este mai mare.

Unele persoane aleg sa-si reprime sentimentul de manie pe care-l resimt, astfel aleg sa ignore pur si simplu necesitatea de a trata deschis problema.

Reactiile acestor persoane sunt, in functie de situatie:
– fug din fata problemelor;
– nu isi expun necesitatile personale atunci cand acest lucru ar fi indicat;
– isi ascund adevaratele sentimente pentru a le face placere celorlalti;
– refuza sa fie ajutati chiar atunci cand au nevoie;
- le gasesc scuze celor care ii trateaza nepotrivit sau chiar se simt ei vinovati;
- se prefac ca nu au resentimente;
- se supun vointei altora deoarece isi imagineaza ca nu au alta optiune.

Aceste moduri de a reactiona, chiar daca sunt gresite, au o explicatie: ei incearca sa evite durerea, pentru ca in experienta lor trecuta s-au confruntat cu situatii in care fie sustinerea propriilor nevoi a fost lipsita de succes, fie acest lucru li se pare incomod (din diverse motive).

Asadar, ei gandesc: “Este inutil sau incomod sa imi arat sentimentele.”

De cele mai multe ori, acesti oameni nu au gasit loc in mediul in care au crescut pentru a-si exprima preferintele personale, si au invatat inca de mici ca ar plati un pret prea mare daca si le-ar sustine. Asa ca, avand la dispozitie resursele limitate de care dispune mintea unui copil, au ajuns la concluzia ca este mai convenabil sa-ti ascunzi sentimentele.

Acesti oameni cred ca furia o sa dispara daca o pot ascunde. In realitate, furia nu se disipeaza, ea se acumuleaza pana cand, ajungand la un punct critic, se produce o adevarata explozie. Acumularea furiei poate duce la: depresie, anxietate, atac de panica, migrene, dureri de spate sau de stomac, probleme cardiace.

In schimb, oamenii care experimenteaza mania agresiva nu sunt capabili sa-si transmita mesajul legitim decat intr-o forma agresiva, care incalca demnitatea celorlalti. Ei doresc sa le fie respectate nevoile si valorile fara a fi dispusi sa tina seama de nevoile si valorile celor cu care interactioneaza.

Reactiile lor, in functie de situatie:
– nu lasa loc pentru parerile altora, reactionand defensiv sau chiar dezaprobator cand aud pareri diferite de ale lor;
– sunt recunoscuti ca facand reclamatii si plangeri;
– au limbaj insultator, folosesc cuvinte dure;
– refuza sa-i asculte pe altii;
– ii intrerup pe interlocutori in timpul discutiilor;
– insista sa aiba ultimul cuvant;
– fac gesturi fizice de intimidare (lovituri, ghionturi, aruncatul lucrurilor);
– le aduc celorlati acuzatii si reprosuri;
– se implica frecvent in certuri;
– au de obicei o atitudine critica si pesimista.

Aceste moduri de a reactiona au o explicatie: ei si-au format in timp convingerea ca interlocutorii nu vor de buna voie sa ii asculte, asa ca incearca sa le inoculeze fortat altora propriile idei.

Asadar, ei gandesc: “Nu-mi pasa de tine, ma voi face auzit oricum.”

De cele mai multe ori, acesti oameni au crescut intr-un mediu violent, in care au vazut ca parerile se impun cu forta, in care a lipsit buna-cuviinta.

Cu toate ca pot castiga pe termen scurt fiind violenti, oamenii care isi exprima mania intr-o maniera deschis agresiva pierd pe termen lung deoarece distrug increderea celorlati, iar acestia sfarsesc prin a-i respinge.

Oamenii care manifesta mania pasiv agresiva au inteles ca vor fi respinsi daca isi manifesta deschis mania, de aceea au ales o forma ascunsa de a si-o exprima, insa aceasta ostilitate mascata arata, la fel ca in cazul anterior, ca nu au respect fata de ceilalti.

Reactiile lor, in functie de situatie:
- nu raspund desi stiu ca altii asteapta raspunsul lor;
- cauta scuze pentru a nu face ce li se cere;
- desi spun ca fac un anumit lucru, se eschiveaza sa-l duca la indeplinire;
- amana sau uita;
- isi indeplinesc obligatiile doar cand vor si doar asa cum vor;
- le zambesc altora in fata si ii barfesc cand acestia se intorc cu spatele;
- evita sa-si asume responsabilitati;
- refuza sa dea explicatii sau raspund evaziv.

Aceste moduri de a reactiona au o explicatie: forma pasiva de exprimare a nemultumirii le da iluzia ca intervin in sprijinul nevoilor si valorilor proprii, fara a se expune din punct de vedere emotional.

Ei considera ca oamenii care sunt agresivi, care isi manifesta deschis mania, isi dezvaluie nevoile si valorile, devenind astfel vulnerabili. “Solutia” pe care au gasit-o pentru a nu fi dezamagiti cand se expun in fata altora este mania ascunsa. In plus, au vazut ca manifestandu-se pasiv controleaza mult mai bine situatia decat cei care se comporta agresiv.

Asadar, ei gandesc: “Indiferent cat te-ai stradui sa ma controlezi, eu fac tot ca mine.”

De cele mai multe ori, acesti oameni au crescut intr-un mediu in care au experimentat deseori dezamagirea, pentru ca persoanele pe care le-au avut ca modele au fost fie autoritare, fie insensibile, si astfel au ajuns la concluzia ca nu este bine sa-ti expui deschis sentimentele.

Modul corect de gestionare a furiei consta in a ne sustine nevoile si valorile tinand seama de demnitatea celorlalti, de faptul ca si ei au nevoi si valori personale. Acest fel de a interactiona cu ceilalti cere presupune asertivitate, deschidere catre alte alternative, sinceritate, respect, grija fata de ceilalti, toleranta, renuntare la spiritul critic, dorinta si putere de a ierta.

Sursa Solarris

 

2 comentarii pentru “Despre Furie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.