Cum îți poți lua mintea în stăpânire?

A fi stăpânul gândurilor, emoțiilor și reacțiilor tale înseamnă a fi în controlul propriei vieți, a alege conștient ce gânduri și emoții dorești să experimentezi, a-ți alege răspunsurile și acțiunile vis-a-vis de factorii din exteriorul tău, în loc de a reacționa automat pierzând controlul asupra propriei persoane.

În primul rând, emoțiile sunt răspunsuri electrice și chimice și au menirea să te ajute să faci față urgențelor și amenințărilor, declanșând reacții corporale predictibile. De exemplu, inima bate mai repede, pulsul crește, glucoza este eliberată în sânge pentru amplificarea energiei și a forței. Pupilele se dilată pentru a primi mai multă lumină iar respirația își mărește ritmul pentru a primi mai mult oxigen. Toate aceste reacții se produc fie pentru a lupta, fie pentru a fugi atunci când ne confruntăm cu pericole reale, precum întâlnirea cu un animal sălbatic. Emoțiile au rolul de a ne ajuta să avem reacții de  tipul „luptă sau fugi”. Ne determină corpul să fie mai rapid și mai puternic temporar. Care sunt costurile? Pentru a crește energia în mușchi, alte funcții corporale sunt încetinite: stomacul poate să ne supere atunci când suntem stresați, de asemenea rațiunea este afectată - de aceea spunem și facem tot felul de lucruri neinspirate.

Chiar dacă în aceste momente am fi capabili să ridicăm o greutate foarte mare de pe o persoană prinsă sub aceasta, nu reușim să spunem cele mai potrivite lucruri într-o situație tensionată. Odată ce reacția emoțională este activată, trebuie să își urmeze cursul. Dacă nu există un pericol real, aceasta durează 45-60 de secunde pentru cei mai mulți dintre oameni. Problema este că oamenii au animale sălbatice imaginare în minte. În vremurile moderne gândurile declanșează astfel de reacții emoționale. Situații care nu ne amenință integritatea fizică, precum a fi criticați, ne pot declanșa reacțiile descrise mai sus. În plus, pe lângă reacția de tipul „luptă sau fugi”, oamenii și-au însușit și reacția „îngheață”. Emoțiile te pot face să „paralizezi” și să rămâi fără cuvinte, în loc să te lupți (să răspunzi, să aduci argumente) ori să fugi (să încetezi discuția cu calm și să pleci). Trebuie să înveți să-ți stăpânești reacțiile pentru a putea rămâne calm în situații stresante.

Un om care are dificultăți în a se lua pe sine în stăpânire...

  • devine agitat și își pierde cumpătul sub presiune sau stres
  • poate izbucni și spune lucruri pe care nu ar trebui să le spună
  • se simte cu ușurință copleșit și devine emoțional, defensiv sau se retrage
  • se poate simți destabilizat când se confruntă cu surprize și poate avea reacții verbale necontrolate
  • față de ceilalți își poate pierde cumpătul și poate deveni agitat
  • poate lăsa cu ușurință să se vadă că este furios, frustrat sau anxios
  • poate avea în mod frecvent toane și poate fi foarte sensibil la critică
  • îi lipsește încrederea în sine
  • poate avea o nevoie pronunțată de control
  • are un slab control al impulsurilor

Un om cu o bună stăpânire de sine...

  • este calm sub presiune
  • nu devine defensiv sau iritat în fața greutăților
  • este considerat matur
  • te poți baza pe el că își păstrează cumpătul în situații dificile
  • poate gestiona stresul
  • nu se destabilizează în situații neașteptate
  • nu arată frustrare când i se opune rezistență sau i se pun piedici
  • este o influență liniștitoare într-o situație de criză

Ce poți face pentru a reuși să te iei mai bine în stăpânire?

Știi ce îți declanșează emoții neplăcute? Identifică acești stimuli. Scrie ultimele zece situații în care ți-ai pierdut cumpătul. Majoritatea oamenilor care au dificultăți în a se stăpâni pe sine au, de obicei, cinci-șapte stimuli repetitivi care le declanșează emoții puternice, fie că vorbim despre critică, o anumită persoană, a fi luat prin surprindere, partenerul de viață, copiii, banii sau o anumită formă de autoritate. Încearcă să grupezi evenimentele în trei-cinci categorii. Odată ce le-ai grupat, întreabă-te de ce reprezintă o problemă pentru tine. Este vorba despre orgoliu? Pierderea credibilității? A fi luat pe nepregătite? A fi descoperit? În funcție de fiecare categorie, gândește-te cum altfel ai putea răspunde într-o manieră matură. Repetă mental și fizic un răspuns mai potrivit. Încearcă să descrești cu 10% pe lună numărul dăților în care îți pierzi stăpânirea de sine.

Oamenii spun și fac lucruri nepotrivite când își pierd stăpânirea de sine. Problema este că spun și fac primele lucruri care le trec prin minte. Însă, în astfel de situații, cel mai bun lucru pe care ai putea să-l spui sau să-l faci este al doilea sau al treilea care îți vine în gând. Învață să ții numai pentru tine primul răspuns care îți trece prin minte suficient de mult până te gândești la o a doua variantă. Când ai găsit a doua variantă așteaptă până o găsești pe a treia. Până atunci vei fi deja mai liniștit.

Gândirea și judecățile noastre nu sunt cele mai bune atunci când răspundem emoțional. Creează și exersează tactici de amânare - pune o întrebare și ascultă, ia o gură de aer, fă ceva pentru a te calma. Ai nevoie de aproximativ un minut pentru a te lua în stăpânire odată ce răspunsul emoțional se declanșează. Nu face și nu spune nimic până nu trece un minut.

Oamenii care au dificultăți cu stăpânirea de sine adesea nu pot accepta ca ceva ce își doresc să fie amânat, devin exigenți și încep să ceară cu insistență considerând că merită să primească ce au nevoie, când au nevoie. Se supără când se amână planurile ori dacă trebuie să aștepte. Însă există situații în care nu poți face nimic pentru că nu depind de tine. Notează ultimele zece situații în care lucrurile au fost amânate sau nu au ieșit așa cum ai vrut tu. Grupează-le în trei-cinci categorii. Repetă mental și fizic un răspuns mai matur. Relaxează-te dacă nu poți face nimic ori gândește-te la lucruri pozitive în timp ce aștepți. Învață să te aștepți și la lucruri imprevizibile. Ia în considerare și amânările. Notează care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla și gândește-te la trei potențiale soluții. În majoritatea timpului vei fi surprins plăcut  și nu te vei mai supăra așa de tare.

Învață să faci față în mod constructiv criticilor. Pierderea autocontrolului este cauzată adesea de criticile intenționate sau neintenționate. Sunt foarte mulți perfecționiști care nu gestionează bine critica la adresa lor sau la adresa a ceva ce au făcut sau nu au făcut. Mulți dintre noi avem slăbiciuni pe care ceilalți le cunosc și de care ne amintesc din când în când. Câteodată suntem criticați pe nedrept. A învăța să faci față criticilor este o abilitate care se poate învăța. Învață să observi defensiva și furia din jurul tău. Oamenii care accesează des astfel de emoții au multe pretenții în ceea ce privește comportamentul altora.

În interacțiunile cu cei din jur, dacă ai tendința de a trage concluzii pripite, de a acționa înainte să gândești pentru că nu îți place nici ambiguitatea, nici incertitudinea, ia-ți timp pentru a defini cu exactitate problema. Lasă-i pe ceilalți să termine ce au de spus. Încearcă să nu-i întrerupi. Nu termina propozițiile în locul lor. Pune întrebări de clarificare. Reformulează problema cu propriile cuvinte. Întreabă-i ce gândesc despre asta. Propune mai multe soluții pentru a fi dezbătute. Apoi decide.

Fă exerciții pentru a te elibera de stres. Găsește o metodă de eliberare a emoțiilor tale. Găsește-ți un hobby care presupune activitate fizică. Aleargă, plimbă-te, fă exerciții fizice. Emoțiile sunt energie conservată în corp. Trebuie să fie eliberată cumva această energie emoțională. Învață să îți eliberezi tensiunea legată de muncă, în afara programului de lucru.

Monitorizează ceea ce simți de fiecare dată. Poate că aduni prea multe în tine. Aștepți și aștepți, lași presiunea să se acumuleze, îți păstrezi grijile numai pentru tine, iar apoi explodezi la un moment dat pentru că nu mai poți. Rezolvă problemele atunci când apar și, dacă te deranjează ceva, spune, chiar dacă ți se pare că nu e mare lucru și că poți să treci peste. De fapt, toate aceste situații aparent minore care te deranjează și pe care le treci cu vederea sunt cele care pe măsură ce se tot acumulează te transformă într-o „oală sub presiune”. În plus, cu cât permiți mai multe altora, cu atât vor avea tendința să ceară mai mult, să încalce din ce în ce mai mult limitele și granițele tale personale.

Ție când ți se pare cel mai greu să îți păstrezi cumpătul și ce soluții ai găsit până acum atunci când te confrunți cu astfel de momente?

Dr. Ursula Sandner

 

10 comentarii pentru “Cum îți poți lua mintea în stăpânire?

  1. Eu Imi pierd controlul uneori f repede altoeri am prea multa rabdare cu unii oameni si orgliul meu este distrus. Imi pierd controlul cand copilul meu Isi pierde timpul aiurea in loc sa invete, cand partenerul meu se uita dupa alte femei si mi Se pare mie ceva suspect , imi pierd controlul atunci cand sunt criticata de prietena mea , care numai ea e cea Mai buna, stie totul si lumea de invarte in jurul ei. De fapt eu nu stiu cum sa procedez de a nu ma Mai compara Cu alte femei, de ce am eu asa o viata grea si celelalte nu etc. sunt geloasa, invidioasa😣si nu am incredere in Mine , Ca si Eu pot ,sa ma accept si sa nu-mi Mai fie Frica ca va rade cineva de mine!!
    Multumesc pt articol este superb!

    1. Spun omului ce ma deranj..,chiar daca nu_i place si încerc sa am grija de viață mea,fara sa ma intereseze capra vecinului..

  2. Va multumesc din suflet pt aceste sfaturi.Am invatat ca una este sa accetionez in ami controla emotiile si alta este sa reactionez prin furie anxietate depresie.Daca stai calm respiri adanc gasesti insasi tu solutii de rezolvare a problemei prin metoda introspectiei.Nervozitatea te face impulsiv si ajungi sa faci lucruri care apoi le regreti.Cel mai bun consilier esti insasi tu.dar nu este rusine sa ceri ajutor cand situatia te depaseste .

  3. Am inceput sa imi pierd cumpatul de cand am inceput sa citesc materiale de dezvoltare personala, alan bala, sa le aplic si sa ma astept ca oamenii sa aprecieze asta si sa imbunatatesc relatiile, comunicarea. Pe unde am putut, la piata, la magazin, la sala, la serviciu. Am inceput sa vorbesc despre probleme, emotii pe care nu le discutam inainte cu familia cu cei apropiati si uneori si cu cine ma simteam apropiata la serviciu. Cumva a dus la o cooperare din partea celorlalti, dar drumul asta m-a facut sa ma simt atat de rea si egoista comparandu-ma cu bunatatea altora.
    Cred ca am mers prea mult in adancul firelor cautant de ce-uri in multe circumstante si persoane care apar, atat cat sa devenina un obicei care a luat locul actiunii fizice.
    Cu ceva ani in urma eram mai mult pe actiune si triam persoanele cu care ma inconjor. Eram intr-o fuga continua dar asta ma tinea energica. Nu ma analizam atat de mult, pe mine si pe ceilalti si intr-un fel era mai bine fiindca nu aveam atatea ganduri si nu eram atat de analitica.
    Apoi a venit munca intr-o corporatie unde presiunea era constanta, insa colegii de la vremea aceea ori ambientul de apartenenta ma facea sa uit complet si de acasa, unde ma intorceam la 17:30. S-au mai schimbat lucrurile, au plecat o parte, s-au restructurat echipele si a trebuit sa am alte taskuri de facut. M-am deschis si mai mult la serviciu fata de manageri si fata de ce probleme intampin, de multe ori a fost bine insa cred ca si prea multa deschidere si cocolosire imi aducea mereu aminte ca sunt „mai cu probleme”. Am muncit mult in corporatie, precum un robot si am lasat la o parte discutiile cu colegii fiindca ce auzeam de la ei erau decat lucruri negative, diagnostice de boli si era frustrant sa incerc sa gandesc pozitiv intr-un mediu cu atatea controverse si mereu aceleasi lucruri cu care ma luptam si eu: hai mai repede, nutritie, moleseala, a nu fi eu, a-mi controla limbajul corpului pt ca erau colegi care ca te analizau si spuneau asta. A fost dificil sa duc batalia asta cu vorbe auzite cu critici cu idei de neputinta induse de mine, de altii in momente de teama. A fost fiindca am plecat de acasa de la 18 ani si mi-am dorit sa „cuceresc lumea” si nerealist sa am doar succes. Am si avut, pt mine succesul inseamna activitate fizica, actiune, sport, statut(cred), armonie in relatii si voiosie, chicoteala.
    Am invatat multe si despre mine(cat de sensibila sunt la critica) si despre ceilalti si despre ce e bine si nu e bine pt mine, despre defectele mele si ale altora nu mai zic. Las un moment dat intr-o sedinta de consiliere psihologica, mi-a spus terapeuta, zici ca esti inspector gatchet.:) Si da avea dreptate.
    Doar ca desi teoretic si practiv stiu care sunt lucrurile care mi aduc bunastarea, ma gasesc intr-o perioada cand mi-e teama de alegerile pe care le fac in mare parte legate de job: de a lucra intr-o corporatie unde dupa parerea mea este o diplomatie mascata si lipsa de autenticitate, unde exista vorbe dar fapte mai putin. Ori intr-un mediu cu oameni care sunt mai mult ancorati in munca fizica. Stresul nu ocoleste pe vreuna si chiar daca am experienta in ambele medii stiu ca intr-un magazin nu esti tratat cu acelasi „respect” precum in corporatie. Insa dilema in mintea mea este discreptanta dintre cele 2 atitudini in functie de mediu: corporatist – respect dar fara autenticitate/ mediocru – autenticitate de mai putin respect si uneori mai putina ingaduinta.
    Sunt avantaje si dezavantaje, ca in orice.
    Imi doresc sa diminuez analiza fiindca uneori nu stiu daca am dreptate.(Cu toate ca eu cred asta) Si imi doresc sa fiu mai linistita mental si mai activa fizic cu mai putine reactii inutile fata de ceilalti si fata de mine.

    Zi faina!

    1. Incearca sa fii autentica,cum simti,oricum cineva te va critica, cineva se va simti deranjat, pt. ca fiecare traieste o stare, o emotie. Cum sa-i multumesti pe toti fara sa fii tu nemultumita ? Traieste cum simti tu, tu esti importanta, pt.ca tu iti traiesti viata, nu altcineva! Acum gresim,ca asa simtim sau gandim in acest moment, care nu va mai fi valabil in alt moment. Fii cum esti, cine te apreciaza asa bine, cine nu, nu-ti bate capul, e altfel decat tine!!!!

  4. Sunt o persoana emotiva ce nu reuseste sa si controleze emotiile si reactioneaza emotional. Articolul d voastra mi a fost de folos motiv pt. care va multumesc din suflet.

  5. Cand trec prin diferite intamplari neplacute,ma gandesc 2 zile obsesiv la ele!nu dorm si sunt trista ca le am provocat eu!nu pot sa ma concentrez in stres,ma blochez!dar in final,constat ca neplacerile m au facut mai buna si mai inteleapta!daca as reusi sa conduc gandurile mele cred ca as fi f puternica!o sa reincerc MEDITATIA !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *